„Într-adevăr, vorbim de o săptămână călduroasă, caniculară începând de astăzi, în partea de vest-sud a țării. De altfel, am înregistrat la multe stații meteorologice, ne-am apropiat de 33-34° temperatura resimțită a depășit 38°, anunţă Elena Mateescu.

„De mâine, progresiv vom consemna valori de temperaturi în creștere, la nivelul maximelor de până la 38, posibil 39° la umbră.

Alte Articole

Asta, DA, răsturnare de situație în showbiz! S-au ÎMPĂCAT ...

Prognoza iernii. Se anunţă vortex polar cu nămeţi de zăpadă ...

Prognoza meteo 4 octombrie. Temperaturi de vară la amiază, ...

Cu siguranță joi, posibil cea mai caldă zi din acest episod și în același timp, indicele temperatură-umezeală va atinge și depăși pragul critic de 80 de unități, iar temperaturile resimțite cu siguranță peste 40-42°.

Al treilea val de caniculă în România. Climatolog: „Ar putea fi cea mai caldă lună iulie, va fi şi mai rău. Recordurile vor fi doborâte pe zi ce trece”
Vorbim și de fenomene de instabilitate atmosferică în partea de vest, centru-nord, precum și zona de munte. Astfel încât, într-adevăr, chiar dacă la sfârșitul acestei săptămâni, mai ales vineri și sâmbătă vom consemna aceste episoade, cu siguranță după aceste episoade de duminică, din nou vor fi temperaturi în creștere și este posibil ca și parcursul săptămânii viitoare să fie caracterizat de aceeași evoluție din punct de vedere meteorologic”, a mai spus Elena Mateescu.

Planeta „ia foc”, România se topeşte la 40 de grade Celsius. Specialiştii se așteaptă la un „Super El Nino”

„Pe măsură ce ne vom apropia de ziua de joi, care pare la acest moment, după ultimele date, să fie cea mai caldă din acest episod și de până în prezent, așa cum arată, cu siguranță, miercuri și joi vom interveni prin ipoteze meteorologice.

Secretarul general al ONU spune că „schimbările climatice sunt scăpate de sub control”, după ce o analiză neoficială a datelor a arătat că temperaturile medii ale lumii timp de şapte zile, până miercuri, au adus cea mai caldă săptămână pe Pământ de când se efectuează înregistrări meteorologice profesioniste, relatează The Guardian.

ONU a confirmat marţi revenirea El Niño, un model meteorologic sporadic. Ultimul El Niño major a fost în 2016, care rămâne cel mai cald an înregistrat.

Există o probabilitate foarte mare ca luna iulie să fie cea mai caldă înregistrată vreodată, „vreodată” însemnând de la perioada interglaciară încoace, adică din ultimii aproximativ 120.000 de ani, spune dr. Karsten Haustein, de la Universitatea din Leipzig.

Diferite părţi ale lumii s-au confruntat cu valuri de căldură, iar joi, serviciul UE de monitorizare a climei a declarat că lumea a trecut prin cea mai fierbinte lună iunie înregistrată vreodată.

Sudul SUA se află sub o cupolă de căldură intensă în ultimele săptămâni. În unele părţi ale Chinei, un val de căldură persistent a continuat, cu temperaturi depăşind 35 de grade Celsius. În general, unul dintre cei mai mari contributori la recordurile de căldură din această săptămână este iarna excepţional de blândă din Antarctica. Părţi ale continentului şi oceanului din apropiere au fost cu 10-20 de grade Celsius mai mari decât mediile din 1979 până în 2000.

„Temperaturile au fost neobişnuite deasupra oceanului şi mai ales în jurul Antarcticii în această săptămână, deoarece fronturile de vânt deasupra Oceanului Sudic sunt puternice, împingând aerul cald mai departe, spre sud”, a spus Raghu Murtugudde, profesor de ştiinţe atmosferice la Universitatea din Maryland.

Chari Vijayaraghavan, un explorator polar care a vizitat în mod regulat Arctica şi Antarctica în ultimii 10 ani, spune că încălzirea globală este evidentă la ambii poli şi ameninţă fauna sălbatică a regiunilor, provoacând topirea gheţii, ceea ce ridică nivelul mării. Acest fenomen ar putea duce la creşterea riscurilor de răspândire a bolilor, cum ar fi gripa aviară în Antarctica, ceea ce ar avea consecinţe devastatoare pentru pinguini şi alte animale din regiune.

Viitorul val de căldură alarmează autoritățiile din Europa: În 2022 au murit 60.000 de oameni

Peste 60.000 de decese pot fi atribuite căldurii cu care s-a confruntat Europa în vara lui 2022, potrivit unui studiu vast, publicat luni în jurnalul Nature Medicine, care face apel la dublarea eforturilor pentru a face faţă viitoarelor valuri de căldură, informează AFP. Estimările făcute de oamenii de ştiinţă de la Institutul francez de sănătate şi cercetare medicală (Inserm) şi de la Institutul pentru sănătate globală din Barcelona (ISGlobal) sugerează că, în absenţa unui răspuns eficace, continentul se va confrunta cu o medie de peste 68.000 de decese excedentare în fiecare vară până în 2030 şi cu peste 94.000 până în 2040, conform Agerpres.

Vara anului 2022 a fost cea mai fierbinte din istoria măsurătorilor meteorologice europene, fiind caracterizată de o serie intensă de valuri de căldură care au doborât recorduri în ceea ce priveşte temperaturile, seceta şi incediile de pădure.

Oamenii de ştiinţă au analizat datele privind temperatura şi mortalitatea pentru perioada 2015-2022 în 823 de regiuni din 35 de ţări europene, reprezentând o populaţie totală de peste 543 de milioane de persoane. Ei au reuşit apoi să construiască modele epidemiologice care să prevadă mortalitatea atribuită temperaturilor pentru fiecare regiune şi pentru fiecare săptămână din vara anului trecut.

În total, analiza arată că, între 30 mai şi 4 septembrie 2022, în Europa au fost înregistrate 61.672 de decese care pot fi atribuite căldurii.

În această perioadă, a existat un val de căldură deosebit de intens, între 18 şi 24 iulie, care a fost asociat cu un total de 11.637 de decese.

„Acesta este un număr foarte mare de decese”, a declarat pentru AFP Hicham Achebak, cercetător la Inserm şi coautor al studiului.

„Cunoşteam efectele căldurii asupra mortalităţii de la precedentul din 2003, însă această analiză ne arată că mai este mult de lucru pentru a proteja populaţiile”, a adăugat el.