Potrivit surselor România TV, Eugen Tomac i-a sunat miercuri pe liderii fostei coaliții de guvernare, spunându-le că mâine va fi desemnat premier.
În momentul de față nu există o majoritate coagulată în Parlament care poate să susțină un guvern din care să facă parte doar miniștri tehnocrați.
USR spune că nu va vota un astfel de guvern, PNL pune condiția ca tot guvernul să fie exclusiv tehnocrat, inclusiv secretarii de stat și șefii de agenții, iar PSD este singurul partid care și-a exprimat disponibilitatea pentru a vota un guvern Tomac, preferând însă ca acesta să includă și oameni politici.
Citește și : Nicuşor Dan a semnat decretele înaintea unei noi runde de consultări cu liderii partidelor
Președintele mută, astfel, responsabilitatea de la el la partide, astfel încât, în termen de 10 zile, premierul desemnat să formeze o majoritate.
Potrivit Constituției, președintele României desemnează un candidat pentru funcția de prim-ministru, în urma consultării partidului care are majoritatea absolută în Parlament ori, dacă nu există o asemenea majoritate, a partidelor reprezentate în Parlament.
După desemnare, Eugen Tomac trebuie să ceară, în termenul de 10 zile menționat anterior, votul de încredere al Parlamentului asupra programului și a întregii liste a Guvernului.
Programul de guvernare și lista de miniștri a Guvernului, potrivit Articolului 103, alineatul (3), sunt trimise Parlamentului, iar Birourile permanente ale celor două camere stabilesc data ședinței comune în cel mult 15 zile de la primirea documentelor.
Înainte de votul în plenul reunit, fiecare propunere de ministru este audiată în ședință comună de comisiile permanente competente, care emit un aviz consultativ (favorabil sau nefavorabil), care este apoi transmis premierului desemnat și parlamentarilor. Avizul nu are vreun impact asupra votului pentru Guvern, dar poate fi un semnal politic.
Dacă unele propuneri de miniștri primesc aviz negativ în comisii, premierul desemnat poate fie să mențină aceeași persoană, fie să propună o alta, care va fi la rândul ei audiată, iar votul de învestitură se poate da doar după emiterea unui nou aviz, potrivit Ziare.com.
Programul de guvernare și lista de miniștri sunt dezbătute în plenul reunit al Parlamentului, iar parlamentarii votează sau nu învestirea Guvernului. În actualul Parlament, majoritatea guvernamentală se obține cu 233 de voturi (jumătate plus unu), însă este una fragilă.
După ce Parlamentul a acordat votul de încredere, președintele emite decretul de numire a Guvernului, actul juridic prin care noul Cabinet este constituit. Ulterior, premierul și fiecare ministru depun jurământul în fața președintelui, la Palatul Cotroceni, iar abia după depunerea jurământului își pot exercita efectiv mandatul.
După depunerea jurământului, are loc de regulă prima ședință a noului Guvern și predarea‑primirea portofoliilor în fiecare minister, prin protocoale administrative între foștii și noii miniștri. Din acest moment, guvernul anterior devine, după caz, demis sau încetează din funcție, iar noul Executiv intră în deplinătatea atribuțiilor sale constituționale.
Însă, dacă premierul desemnat nu obține numărul necesar de voturi pentru învestirea Guvernului, președintele ia la cunoștință acest fapt și convoacă noi consultări cu partidele parlamentare pentru negocierea unei majorități.
În cazul în care o a doua propunere de premier este respinsă, Constituția prevede că președintele poate dizolva Parlamentul dacă acesta nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare și numai după respingerea a cel puțin două solicitări de învestitură, dizolvarea fiind precedată obligatoriu de consultarea președinților celor două Camere și a liderilor grupurilor parlamentare.
Astfel, dizolvarea Parlamentului este o posibilitate, nu o obligație, președintele putând să propună câți premieri dorește fără a declanșa anticipatele, în timp ce Guvernul anterior rămâne interimar cu puteri limitate.