Ilie Bolojan, apel la NATO după incidentele cu drone. Premierul i-a cerut lui Mark Rutte dislocarea de capabilități aliate în România. UPDATE: Întâlnire de urgență UE-NATO

În cadrul discuției, Ilie Bolojan i-a mulțumit lui Mark Rutte și NATO pentru sprijinul acordat României și a subliniat necesitatea ca Alianța să își mențină atenția asupra Flancului Estic și a Mării Negre, potrivit unui comunicat transmis marți de Guvern.

Premierul interimar a menționat inclusiv „dislocarea de capabilități aliate în România, în contextul intensificării incursiunilor cu drone în spațiul maritim și aerian național”.

Dronă plină cu explozibil, prăbușită în județul Vaslui. Autoritățile sunt în alertă

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Alte articole

Fostul ministru al Agriculturii, Florin Barbu, îi cere demisia lui Ilie Bolojan: „Trebuie să plece înainte să pună definitiv agricultura românească pe butuci” VIDEO

CUTIA NEAGRĂ. Cum şi-a „fidelizat” Ilie Bolojan electoratul liberal pentru a ajunge şef la PNL

Un alt subiect abordat a fost securitatea navigației în Marea Neagră. „Discuția a reconfirmat angajamentul țării noastre de a consolida securitatea pe Flancul Estic al Alianței și de a sprijini Ucraina în fața agresiunii ruse”, se mai arată în comunicat.

Ilie Bolojan a discutat cu premierul Ucrainei despre producția de drone și proiectele comune de apărare

Premierul interimar Ilie Bolojan a avut marți o convorbire telefonică cu omologul său ucrainean, Sergii Korețki. Discuțiile au vizat securitatea regională și consolidarea cooperării dintre România și Ucraina.

În cadrul convorbirii, Ilie Bolojan a reafirmat solidaritatea și sprijinul României pentru Ucraina și a transmis aprecierea pentru sacrificiul poporului ucrainean în fața agresiunii ruse, potrivit unui comunicat transmis de Guvern. România va continua să sprijine Ucraina atât bilateral, cât și în cadrul NATO, al Uniunii Europene și al Coaliției de Voință.

Cei doi premieri au discutat despre consolidarea cooperării în domeniul securității și apărării, inclusiv prin dezvoltarea unor proiecte comune în industria de apărare și valorificarea oportunităților oferite de programul SAFE. Unul dintre proiectele vizate presupune cooperarea dintre România și Ucraina pentru producția de drone, precum și dezvoltarea infrastructurii necesare consolidării conectivității dintre cele două țări.

Momentul în care punctul de frontieră de la Orlivka, la granița României cu Ucraina, a fost lovit. VIDEO filmat de copiii dintr-un autocar care se întorceau din vacanţă

În discuție a fost abordată și infrastructura transfrontalieră. Prin programul SAFE este avut în vedere proiectul de infrastructură rutieră care consolidează legătura cu Ucraina, inclusiv tronsonul Pașcani-Suceava-Siret.

Cei doi prim-miniștri au discutat și despre finalizarea punctului de trecere a frontierei de la Sighetu Marmației. Un alt subiect a fost cooperarea în domeniul energiei, precum și facilitarea tranzitului de mărfuri ucrainene și continuarea proiectelor de interconectare energetică.

Premierul Ilie Bolojan a subliniat, de asemenea, importanța continuării dialogului privind comunitatea românească din Ucraina și a identificării unor soluții pentru solicitările acesteia.

Cei doi premieri au convenit să continue dialogul și cooperarea pentru consolidarea relațiilor bilaterale și promovarea proiectelor de interes comun.

Ursula von der Leyen și Mark Rutte, întâlnire de urgență UE-NATO după noile atacuri ale Rusiei

Ursula von der Leyen și Mark Rutte se întâlnesc de urgență miercuri, 2 septembrie, la Bruxelles pentru a stabili o ripostă comună și fermă a Uniunii Europene și a NATO în fața acțiunilor tot mai agresive atribuite Federației Ruse. Mișcarea de trupe diplomatice vine imediat după ce guvernul de la Berlin a pus oficial pe seama Moscovei un incident grav de sabotaj cu drone, comis pe aeroportul german Leipzig, scrie Euronews.

Președinta Comisiei Europene și-a exprimat solidaritatea deplină cu autoritățile germane și a anunțat că miniștrii de externe din blocul comunitar pregătesc deja un nou pachet masiv de sancțiuni economice, în timp ce pe flancul estic, inclusiv în România, s-au înregistrat noi incursiuni ilegale în spațiul aerian.

Șefa executivului european consideră că acțiunile clandestine coordonate de serviciile rusești reprezintă o amenințare directă la adresa securității continentale și cere un front comun din partea tuturor statelor membre.

„Vom menține UE unită în ciuda acestor acte escaladante și grave. Guvernul german a luat măsuri dure. Și mesajul este clar: atacurile hibride nu vor rămâne fără un răspuns clar”, a transmis Ursula von der Leyen prin intermediul unei declarații oficiale distribuite pe platforma X.

Consultările la nivel înalt au fost confirmate oficial de purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene, Paula Pinho, care a arătat că discuțiile se vor concentra pe adâncirea cooperării practice în domeniul apărării. De altfel, oficialii NATO admit că accentul va fi pus pe contracararea amenințărilor asimetrice. Coordonarea vine ca răspuns direct la probele tehnice prezentate de ministrul german de interne, Alexander Dobrindt, care a identificat tacticile rusești folosite în atacul din 4 august de pe aeroportul Leipzig/Halle, unde două drone au perturbat zborurile logistice destinate Ucrainei.

Reacția politică a fost dublată de măsuri administrative drastice la Berlin, unde ministrul de externe Johan Wadephul a dispus închiderea Consulatului Rusiei de la Bonn și a Casei Ruse din Berlin, catalogând faptele drept parte dintr-un lanț lung de destabilizări. Din tabăra diplomației europene, Kaja Kallas avertizează că Moscova folosește tactici violente pentru a speria aliații occidentali.

„Ei nu vor reuși. Evident, riscurile din aceste incidente cresc și, în mod clar, nu facem suficient pentru a opri acest lucru.”, a subliniat șefa politicii externe a UE, Kaja Kallas, în cadrul unei conferințe de presă susținute în Irlanda alături de ministrul Helen McEntee.

Situația a devenit critică de-a lungul întregii frontiere estice a Alianței, fiind raportate noi incidente de securitate la nivelul solului și în aer în ultimele ore. Helen McEntee a confirmat că amenințările s-au materializat rapid, existând raportări clare din partea partenerilor din România, Letonia și Estonia cu privire la pătrunderea unor drone pe teritoriul lor național, concomitent cu descoperirea unor dispozitive explozive improvizate în apropierea unei centrale electrice din Germania. În fața acestei presiuni constante, miniștrii apărării din statele baltice cer o vigilență maximă și refuză să cedeze în fața provocărilor militare.

„Ei testează întotdeauna acest prag – unde este această linie roșie”, a avertizat ministrul estonian al apărării, Hanno Pevkur, cerând liderilor europeni să își păstreze mintea foarte limpede în gestionarea acestei crize majore.