EXCLUSIV la PUTERILE STATULUI – Comisarul-șef Nae Gabriel Alexandru, șeful Serviciului Siguranță Școlară: Jocurile video, rețelele de socializare și lipsa supravegherii alimentează atacurile din școli

Creșterea cazurilor de violență extremă în școlile din România, inclusiv atacurile recente cu cuțitul comise de elevi împotriva cadrelor didactice, trag un semnal de alarmă privind securitatea din mediul școlar. Invitat în emisiunea Puterile Statului, comisarul-șef Nae Gabriel Alexandru, șeful Serviciului Siguranță Școlară, a explicat că accesul necontrolat al minorilor la jocuri agresive și rețele de socializare, dublat de lipsa de atenție a părinților, reprezintă principalele cauze ale acestor comportamente de o violență ieșită din comun în școli.

„Mai întâi de toate trebuie să ne gândim la cauzele care duc la aceste comportamente violente: de unde provin ele și care sunt urmările. […] Accesau anumite rețele sociale, accesau platforme de jocuri — deci cumva este și o legătură între anumite cazuri de anvergură pe care le-am avut și cu impact mediatic: majoritatea copiilor care s-au manifestat în modul acesta accesau platforme de jocuri, rețele de socializare, accesau un anumit conținut cu violență. (…) Putem deduce și faptul că nu erau supravegheați îndeajuns, nu se cunoștea de către familie în special cu ce se ocupă, părinții n-au avut o supraveghere foarte bună asupra copilului și de aici această pornire neașteptată. (…) Sunt influențe negative care pot schimba chiar parcursul copilului din punct de vedere psihic — devenind un copil care era liniștit la un moment dat, avea rezultate bune la învățătură, să devină un copil cu pornire violentă care i-a schimbat tot viitorul.”, a declarat comisarul-șef Nae Gabriel Alexandru, șeful Serviciului Siguranță Școlară.

Citește și: Guvernul se opune uniformelor școlare obligatorii. Executivul avertizează că elevii ar putea fi discriminați, iar familiile ar suporta cheltuieli suplimentare

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Incidentele violente, cum ar fi atacurile cu cuțitul comise de minori asupra cadrelor didactice sau colegilor, creează o stare puternică de indignare, temere și șoc în rândul părinților, profesorilor și elevilor.

Alte articole

Cazul şocant din Bistriţa repune pe tapet o problemă importantă. Rețelele sociale, interzise copiilor sub 14 ani în România? Ce măsuri au luat alte țări europene

PSD propune restricţionarea accesului minorilor pe platformele de social media după atacul şocant din Bistriţa: „România nu trebuie să aştepte următoarea tragedie. Dacă va fi nevoie să schimbăm şi legislaţia europeană, o vom face”

„Astfel de cazuri produc indignarea cetățenilor, în special a părinților și cadrelor didactice, pentru că ei sunt cei care interacționează cu copiii direct, au o relație strânsă cu aceștia și este normal să se creeze și o stare de temere. Sunt influențe negative care pot schimba chiar parcursul copilului din punct de vedere psihic — devenind un copil care era liniștit la un moment dat, avea rezultate bune la învățătură, să devină un copil cu pornire violentă, care i-a schimbat tot viitorul. Avem și cazuri din acestea izolate de violență care produc indignare și au impact mediatic, dar încercăm să consolidăm parteneriatul școală – instituțiile statului – familie tocmai pentru a reuși să prevenim cât mai mult.”, mai spune comisarul.

Comisarul -șef Nae Gabriel Alexandru a explicat că în România, răspunderea penală a minorilor începe de la vârsta de 14 ani (cu stabilirea discernământului între 14 și 16 ani, și răspundere deplină conform legii speciale după 16 ani).  Copiii sub 14 ani nu răspund penal, dar sunt monitorizați de Direcția de Asistență Socială și Protecția Copilului, putând fi emise ordine de protecție.

Autoritățile au intensificat campaniile de prevenție și analizarea unor măsuri legislative mai stricte privind accesul copiilor în mediul online.

Ministerul Afacerilor Interne și Poliția Română au desfășurat campanii la nivel național, precum „Tăcerea e tot violență. Vocea ta este soluția” și „Scoate violența școlară din anonimat”, pentru a încuraja raportarea timpurie a oricărei forme de agresiune

O altă temă de discuție a avut legătură cu cazurile de bullying și cum pot fi prevenite. Bullying-ul este gestionat în unitățile de învățământ prin proceduri dedicate și ghiduri de sprijin. De asemenea, se susține ideea unor reglementări mai stricte privind accesul minorilor pe rețelele de socializare pentru a preveni cyberbullying-ul și escaladarea conflictelor din spațiul virtual în lumea reală.

„Având în vedere din ce am constatat noi că foarte multe dintre cazurile de violență pe care le-am avut au pornit inițial chiar de la un cyberbullying, chiar de la discuții pe rețele de socializare, chiar tineri își dădeau întâlnire în anumite zone pentru a-și arăta supremația, consider că [o restricționare online] ar fi o idee foarte bună. Bullying-ul este cumva instrumentat la nivelul unității de învățământ printr-un ordin de ministru. Bullying-ul deja e o violență psihologică, dar când această violență se transpune și în planul fizic, deja trebuie să intervină autoritatea — instituția poliției sau jandarmii. Pentru a avea și a putea interveni într-o situație de bullying, trebuie mai întâi identificată. După cum am putut observa, copiii sunt din ce în ce mai greu de decifrat când sunt victime ale bullying-ului […], tocmai de asta am încurajat colegii unei victime a bullying-ului să sesizeze.”, a mai spus comisarul-șef Nae.