Cazul şocant din Bistriţa repune pe tapet o problemă importantă. Rețelele sociale, interzise copiilor sub 14 ani în România? Ce măsuri au luat alte țări europene

Deputații PSD Bogdan Ivan și Daniel Suciu au anunțat luni, 19 octombrie, că vor depune un proiect de lege care să interzică accesul copiilor sub 14 ani la rețelele sociale. Inițiativa a fost făcută publică la câteva ore după ce un elev de 13 ani a atacat cu un cuțit o profesoară și a rănit un coleg de 12 ani, la Școala Gimnazială „Ștefan cel Mare” din Bistrița.

Daniel Suciu a explicat că propunerea urmărește introducerea unor reguli stricte pentru platformele digitale.

„Împreună cu Bogdan Ivan, lucrăm și vom depune un proiect de lege prin care propunem: interzicerea accesului la rețelele sociale pentru copiii sub 14 ani, fără excepții”, a transmis parlamentarul.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

În acest sens, în cazul adolescenților cu vârste cuprinse între 14 și 18 ani, accesul ar fi putea fi permis doar cu acordul și sub supravegherea părinților, prin mecanisme obligatorii de control parental. O altă măsură propusă face referire la interzicerea mesajelor private necerute trimise de adulți către minori. Vârsta utilizatorilor ar trebui să fie verificată prin intermediul platformelor, să fie protejate datele personale și să se respecte reguli speciale, iar încălcarea lor să ducă la sancțiuni.

Alte articole

EXCLUSIV la PUTERILE STATULUI – Comisarul-șef Nae Gabriel Alexandru, șeful Serviciului Siguranță Școlară: Jocurile video, rețelele de socializare și lipsa supravegherii alimentează atacurile din școli

Inițiativă legislativă pentru sancționarea traseismului politic. Deputații și senatorii care își părăsesc partidul riscă să piardă mandatul

Bogdan Ivan consideră că responsabilitatea protejării copiilor nu trebuie să aparțină exclusiv familiilor și școlilor.

„Platformele câștigă miliarde din atenția utilizatorilor. Nu este acceptabil ca responsabilitatea pentru consecințele asupra minorilor să rămână exclusiv în sarcina părinților și a profesorilor”, a declarat deputatul PSD.

Acesta susține că măsurile nu reprezintă o încercare de cenzurare a internetului.

„Nu propunem cenzură. Propunem ca libertatea în mediul digital să fie însoțită de responsabilitate, iar protecția copiilor să fie mai importantă decât interesele comerciale ale platformelor”,a afirmat Bogdan Ivan.

Salvați Copiii: Aproape jumătate dintre copii petrec peste șase ore pe zi online

Nevoia rapidă de instalare a unor măsuri de protecție este susținută de datele organizației Salvați Copiii România, care avertiza încă din martie 2025 că vârsta de la care minorii încep să utilizeze rețelele sociale a scăzut semnificativ.

Potrivit cercetărilor prezentate de organizație, utilizarea rețelelor sociale devine semnificativă încă din intervalul de vârstă 5–10 ani. În studiul din 2021, vârsta medie de utilizare era de 8,2 ani.

Cifrele cu privire la timpul petrecut online sunt la fel de îngrijorătoare: 48,3% dintre copii stau pe internet mai mult de șase ore zilnic, majoritatea acestui timp fiind dedicată rețelelor sociale.
În același timp, doi din cinci copii declară că au fost jigniți sau au primit mesaje supărătoare pe internet.

Riscurile nu se limitează la hărțuirea online. Expunerea constantă la imagini idealizate, comparațiile sociale, presiunea de a primi aprecieri și contactul cu persoane necunoscute pot afecta dezvoltarea emoțională a minorilor. Într-o mărturie publicată de Salvați Copiii, o adolescentă de 17 ani descrie impactul umilințelor din mediul digital:

„Nu știe nimeni cât doare”

Datele de la Salvați Copiii reliefează și faptul că există un nivel deosebit de ridicat de îngrijorare al părinților. Aproximativ

75% se tem că minorii pot fi expuși la conținut nepotrivit, iar 70% sunt preocupați de posibilitatea ca aceștia să fie contactați de persoane necunoscute.

În februarie 2026, Salvați Copiii a cerut explicit interzicerea accesului la rețelele sociale pentru copiii sub 13 ani, acces condiționat de acordul părinților pentru cei între 13 și 15 ani și sancțiuni pentru platformele care nu verifică vârsta utilizatorilor.

Vezi și: Protest împotriva violenței în școli după ce o profesoară din Bistrița a fost înjunghiată. Ce se întâmplă cu elevul care a atacat-o

Ce spune legislația din România în 2026

La ora actuală, în ciuda multiplelor incidente, România nu are o interdicție generală de acces la rețelele sociale pentru copiii sub 14 ani. Sunt însă anumite reglementări cu privire la protecția datelor cu caracter personal și obligațiile platformelor digitale.

Regulamentul general privind protecția datelor, GDPR, stabilește condiții speciale pentru consimțământul copiilor în cazul serviciilor online. Pragul european de referință este de 16 ani, dar statele membre pot stabili o vârstă mai mică, fără a coborî sub 13 ani.

Mai mult, Regulamentul european privind serviciile digitale, Digital Services Act, obligă platformele accesibile minorilor să adopte măsuri adecvate de protecție și limitează utilizarea publicității personalizate bazate pe profilarea copiilor.

În România a mai fost inițiată și „Legea majoratului online”, făcând referire la condiționarea accesului minorilor sub 16 ani la anumite servicii digitale de acordul parental verificabil.

Noua propunere a deputaților PSD merge mai departe în privința copiilor sub 14 ani, pentru care ar institui o interdicție fără excepții. În schimb, pentru adolescenții între 14 și 18 ani, accentul cade pe acordul și supravegherea părinților.

Ce țări europene au interzis sau au în plan să interzică rețelele sociale pentru copii

Dezbaterea cu privire la limitarea accesului minorilor la platformele digitale este actual în mai multe state europene, dar soluțiile propuse diferă.

• Franța a votat în 2026 o interdicție privind accesul copiilor sub 15 ani la rețelele sociale. Măsura a întâmpinat însă obstacole constituționale, astfel încât votarea unei interdicții nu trebuie confundată cu aplicarea ei efectivă.
• Danemarca a avansat un model care urmărește restricționarea accesului copiilor sub 15 ani, cu posibilitatea unor excepții condiționate de acordul părinților.
• Spania a susținut ridicarea pragului de acces la rețelele sociale la 16 ani, în cadrul unor inițiative mai ample de protejare a minorilor în mediul digital.
• Grecia a anunțat măsuri pentru interzicerea accesului copiilor sub 15 ani, cu aplicare planificată începând din 2027.
• Norvegia a anunțat, la 19 octombrie 2026, pregătirea unei legislații care să limiteze accesul copiilor sub 16 ani la platformele considerate dăunătoare dezvoltării lor. Proiectul ar urma să prevadă verificarea vârstei și obligații suplimentare pentru companiile tehnologice.
• Austria și Germania iau în calcul introducerea unor limite de vârstă, însă proiectele nu au fost validate până în prezent.

La nivelul UE, Comisia Europeană a publicat în septembrie 2026 inițiativa EU KIDS ACT, care propune restricții diferențiate în funcție de vârstă, mai ales limitarea accesului copiilor cu vârsta de 13 ani la rețelele sociale sau conturi speciale, iar cei cu vârsta cuprinsă între 13 și 15 ani să fie supravegheați.

Un exemplu de aplicare efectivă vine din afara Europei. Australia a introdus, în decembrie 2025, restricții pentru conturile de social media ale copiilor sub 16 ani, obligând platformele vizate să ia măsuri rezonabile pentru respectarea limitei.

Citește și: Dacă Rusia atacă NATO, ce se întâmplă cu România? Cine poate fi trimis la război, ce drepturi pot fi restrânse în caz de stare de război

Se pot aplica aceste interdicții și în România?

Dincolo de intenția parlamentarilor, principala provocare este aplicarea legii. Cum se poate verifica dacă utilizatorul are 12, 14 sau 16 ani? Simpla introducere a datei de naștere nu înseamnă că informația este și reală. O altă dificultate privește delimitarea platformelor vizate. Ar urma să fie interzise doar TikTok, Instagram și Facebook sau și serviciile de mesagerie, platformele video și comunitățile din jocurile online?

Nefiind aplicate definiții clare, legea devine din start greu de aplicat și ușor de ignorat. Mai mult, minorii pot migra mai ușor spre servicii mai puțin cunoscute, unde mecanismele de siguranță sunt mai slabe.

Iar revenind la cazul din Bistrița, incidentul violent care a generat iar la discuția despre influența mediului online asupra minorilor trebuie să fie un moment de decizie finală. În absența unor dovezi privind rolul rețelelor sociale în producerea atacului, ar fi greșit ca acesta să fie prezentat drept o consecință directă a utilizării platformelor digitale. Violența școlară are cauze multiple, iar prevenirea ei presupune mai mult decât limitarea accesului la internet. Mai departe, datele Salvați Copiii arată că expunerea timpurie la rețelele sociale și riscurile asociate reprezintă probleme reale, care nu mai pot fi ignorate.