Chestorul de poliție Nicolae Adrian Dinu, directorul DAESP, invitatul Laurei Duță în emisiunea Puterile statului, face un bilanț al acțiunilor desfășurate, în ultimele luni, de direcția pe care o conduce.
Suntem o țară ferită de a folosi și de a avea în exces aceste arme, letale sau neletale. Ce s-a mai întâmplat, ce ați mai descoperit de când nu ne-am văzut? Știu că ați făcut și anumite acțiuni extrem de importante în ultimile luni.
Așa este. România este, din fericire, ferită de incidente grave sau foarte grave în care să fie folosite arme de foc. Poate este și un merit al instituțiilor statului român care se implică în tot ce înseamnă partea de prevenire, de gestionare a fenomenului.
S-au întâmplat câteva evenimente, incidente de la ultima noastră întâlnire, dar înainte aș vrea să mai facem o scurtă introducere cu privire la domeniul nostru al armelor explozive și substanțelor periculoase, astăzi discutând doar de domeniul armelor.
Direcția pe care o reprezint împreună cu structurile pe care le coordonez la nivel județean are, pe domeniul armelor, două componente pe care le urmărim. O dată privește partea de autorizare a cetățenilor români, ceea ce înseamnă autorizarea pentru a deține arme și muniții letale și neletale, care presupune anumite conditii pe care trebuie să le îndeplinească și în același timp ținem evidența atât a persoanelor cât și a armelor și muniților pe care aceștia le au în evidență, precum și o parte importantă, ceea ce înseamnă identificarea persoanelor care dețin ilegal arme și muniții și implicit scoaterea acestor din circuitul ilegal.
Gestionați foarte bine această direcție. Legislația este destul de bună. Eu spun pentru protecția noastră până la urmă, pentru că cred că am văzut în ultimul timp la fel incidente extrem de grave în Europa cu armament folosit chiar de către minori, în școli, prin marile festivaluri și așa mai departe, unde chiar omoară oameni. Noi nu avem astfel de incidente, ceea ce este un lucru bun. Mă gândeam să începem pentru început, domnule director, cu acțiunile pe care le-ați desfășurat în ultimul timp. Avem Jupiter-ul, bineînțeles, și ce date puteți să ne dați de acolo și acțiunile pe care le mai aveți cu celelalte structuri și așa mai departe.
Din punct de vedere a acțiunilor, noi lucrăm pe două paliere. O mare parte din verificări, aceste acțiuni pe care le facem, privesc aspecte operative. Care presupun dosare penale, percheziții și ulterior și măsuri preventive și o parte privește acțiunile de prevenire, în care sunt vizați deținătorii legali. Dacă discutăm de cele care privesc de ținători ilegali, în anul 2025 am avut mai mult de 1.600 de acțiuni și peste 13.000 de controle. În anul 2026, am avut peste 900 de acțiuni și peste 8.000 de controle.
Acestea s-au materializat în niște măsuri care credem noi că disciplinează persoanele care sunt deținători legali și evităm incidentele cu arme deținute legal. În același timp am avut și multe activități operative care s-au transpus în percheziții pe care le-am efectuat, am avut foarte multe structuri teritoriale care au avut un număr mare de percheziți, precum și la nivel central, acestea materializându-se într-un număr de 4.435 de arme deținute ilegal care au fost indisponibilizate în anul 2025, iar în anul 2026 am avut un număr de 1.541 până acum.
Din aceste acțiuni, cifre, vreau să ne dați câteva exemple de astfel de acțiuni. Ați mers acasă, era o grupare care avea nu știu câte pistoale, puști, vânătoare, letale, neletale, pentru că noi avem aceste comunicate, cei din presă, în urma activităților pe care le desfășurați dumneavoastră împreună colegii din cadrul Ministerului de Interne și vedem ce se descoperă. Și acolo e o poveste în spatele acestei activități. Poate persoane care au probleme cu legea și așa mai departe. Probabil acele arme sunt ridicate și nu sunt, să spunem posibil, folosite ulterior.
De regulă, armele care sunt deținute ilegal se află în posesul unor persoane care nu se pot autoriza. Odată că au antecedente penale și în același timp prezintă și pericol pentru ordinea publică și atunci este clar când pot fi autorizate pentru a deține mod legal. Și aici preocuparea lor de a-și obține pe niște căi ilicite arme care să le asigure oarecare protecție sau eventual se le poate valorifica pentru că pe piața neagră pot fi valorificate.
În general, armele letale care sunt deținute ilegal sunt arme care provin din infracțiuni de furt, la anumite locuri, din anumite state europene, sau din arme care sunt contrafăcute și avem acele dosare pe care le-am instrumentat, provenite din Turcia.
Un caz important și gestionat de către colegii mei de la Brasov am avut înregistrat anul acesta, în care am reușit să îi indisponibilizăm, cred că, 10 arme letale. Aceste arme proveneau dintr-o infracțiune de furt comisă în Germania.
Colegii mei au obținut o informație pe care au valorificat-o și cu ocazia activităților operative desfășurate au reușit să depiseze aceste arme în posesia unor cetățeni români care intenționau să le vândă altora pentru a obține un beneficiu, un câștig financiar.
De asemenea, am mai avut câteva județe care au avut activități importante în acest an, cu un număr important de percheziții. Am avut Dâmbovița, care a instrumentat un dosar unde s-au efectuat 41 de percheziți, dar care au vizat arme neletale sau autorizări comercializate în mediul online, cu această ocazie în urma activităților au reușit să indisponibilizeze 50 de arme, dintre care 30 au fost arme lungi puști și 17 au fost arme scurte. Au mai avut Bistrița Năsăud, care a avut două activități importante. Pe parcursul acestui an, cu un dosar unde au instrumentat, unde au efectuat 16 percheziții și un al doilea dosar cu 31 de percheziți și au scos din circuitul ilegal mai multe arme, în mare parte letale arme care au fost folosite aici, la Bistrița, în mare parte pentru braconaj cinegetic. De asemenea, Suceava a avut un dosar foarte bine documentat și a vizat 30 de percheziții. Au scos în total 9 arme letale folosite la activități de braconaj și 2 arme letale scurte care erau, probabil, deținute în vederea valorificării.
Armele sunt folosite, spuneați dumneavoastră, de persoane care, mă rog, le fură, le achiziționează online, le folosesc la ilegalitate și așa mai departe, dar și persoanele care, mă rog, fac această vânătoare, sau cum pot să spun eu, încă confisca și carnea găsită.
Da, sunt fapte de braconaj cinegetic. Tot tipul de vânat care există în România. Se pleacă de la vânat mic, gen păsări și aici o mare parte din armele cu aer comprimat pot fi folosite și la aceste activități, la vânat unic, dar de regulă, armele letale sunt folosite pentru un vânat mare și cum ați văzut și în comunicatele pe care le transmitem noi, sunt ridicate atât arme cât și importante cantități de carne provenită din braconajul cinegetic, carne de vânat și aici vorbim de vânatul mare, mistreți, cerbi, cele care pot avea si un beneficiu sau pot fi si comercializate.
Este un gen de fapt cu care ne confruntăm, care se întâmplă la nivel național, cam în toate județele, dar marea parte a județelor care sunt în nordul țării, unde este și acel vânat mare, se întâlnesc acest tip de a deține ilegal arme pentru a fi folosite la braconaj cinegetic.
În ce condiții pot omora animale sălbatice? Și ce face și cei care încalcă legea?
Nu pot participa la vânătoare decât persoanele care sunt vânători și sunt autorizați pentru a deține arme letale și pot vâna doar având o autorizație pentru vânatul respectiv. Cum condițiile sunt destul de stricte, atât pentru a deține un permis de armă, cât și un permis de vânătoare, atunci când există o categorie de persoane care neputând fi autorizate, pot să desfășoară activitățile în mod ilegal.
Carnea respectivă este folosită, în deoseb de persoanele care le place să meargă la vânătoare sau se și comercializează?
În mare parte este pentru respectivele persoane, dar cred că au fost și câteva situații în care au comercializat-o astfel încât să poată să aibă și un beneficiu material.
Ce pot păți cei care au arme ilegale, le folosesc la vânătoare, pe de-o parte, pe de-altă parte, care bineînțeles că fac această activitate, deși nu au voie.
Sunt încălcate două prevederi legale, odată din Codul Penal respectiv infracțiunea de nerespectare a regimului armelor și muniților, pentru că deținerea ilegală este infracțiune, pedeapsa fiind până la cinci ani, precum și fapte de braconaj, unde pedeapsele sunt unul trei ani, unul cinci ani, în funcție de modalitatea de comitere a faptei.
Toate declarațiile chestorului Nicolae-Adrian Dinu le puteți urmări în interviul exclusiv acordat Laurei Duță.