EXCLUSIV Puterile statului. Daniel Horodniceanu, fost șef DIICOT, dezvăluiri după atacul „aripii” Ilie Bolojan la adresa magistraților: „Politicienilor nu li se poate întâmpla nimic, iar ei știu că nu li se poate întâmpla nimic”

Daniel Horodniceanu, fost șef al DIICOT, a criticat, în exclusivitate la România TV, în emisiunea „Puterile statului”, limbajul folosit de politicieni la adresa magistraților, și a vorbit despre efectele atacurilor publice asupra încrederii în justiție.

Daniel Horodniceanu, fost șef DIICOT, despre atacurile la adresa Justiției

Daniel Horodniceanu a atras atenția că există o asimetrie între modul în care ar fi sancționat un procuror pentru afirmații similare și consecințele pe care le suportă un politician atunci când atacă un magistrat.

„Da, este într-adevăr foarte grav, mai ales că modul, sintagmele pe care le folosesc — și nu e vorba doar de politicienii pe care îi referiți, sunt mai mulți — sunt foarte grave, pentru că, știți, nu există o simetrie.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Dacă un procuror ar spune același lucru despre anumiți politicieni, ar fi sancționat disciplinar, probabil chiar exclus din magistratură pentru chestiunea asta. Dacă un politician afirmă lucrurile astea, ceea ce se poate întâmpla cel mai rău este ca CSM-ul să vină să apere reputația sau independența profesională a magistratului atacat.

Alte articole

EXCLUSIV PUTERILE STATULUI Comisar-șef Alexandru Poroșanu, despre impactul emoțional asupra polițiștilor criminaliști: „Înainte să plec de la un astfel de caz, îmi spun o rugăciune în minte”

EXCLUSIV PUTERILE STATULUI. Subcomisarul Robert Iacob face topul greşelilor comise de şoferi în trafic: „90% dintre accidentele rutiere pot fi evitate”

În cazul de față însă, nivelul discuției a fost dus extraordinar de jos. Adică inclusiv cu acronime după anumite invective”, a declarat Daniel Horodniceanu, la România TV.

Fostul șef al DIICOT a criticat și limbajul folosit în spațiul public de persoane care ocupă funcții importante în stat, susținând că astfel de ieșiri nu sunt compatibile cu responsabilitatea pe care o presupune poziția acestora.

„Nu cred că e nici locul, nici modul în care autoritățile statului, care pretind o anumită elită profesională, să pună problema în acest mod. Abject, pentru că nu poți să-i spui altfel decât în…

Citește și : EXCLUSIV PUTERILE STATULUI. Subcomisarul Robert Iacob face topul greşelilor comise de şoferi în trafic: „90% dintre accidentele rutiere pot fi evitate”

Adică, dacă folosim expresii de autobază, cum spunea un coleg de la noi, sau de băieți de cartier, ce răspuns ai putea să dai ca să poți să nu duci discuția la nivelul pe care l-a creat personajul respectiv?

Și atunci noi trebuie să mergem după cum ne spune legea”, a afirmat Horodniceanu.

Acesta a explicat că au fost făcute demersuri instituționale după atacurile la adresa magistraților.

„Deci am făcut un comunicat de presă în care am reacționat, pentru că, v-am spus, atacul era absolut la un nivel josnic. Am sesizat Inspecția Judiciară. Procurorii DIICOT au făcut și ei un apel către Inspecția de Procurori., a spus fostul șef al DIICOT.

Întrebat despre consecințele pe care le-ar putea suporta politicienii, Horodniceanu a declarat că aceștia știu că răspunderea lor este limitată în astfel de situații.

„Politicienilor nu li se poate întâmpla nimic, iar ei știu că nu li se poate întâmpla nimic. Pentru că ei spun că au doar răspundere în fața alegătorului, ceea ce nu-i chiar așa.

Cu siguranță, dacă o persoană sau alta se simte jignită sau amenințată, amenințarea e cu totul altă discuție, dar dacă se simte jignită, se poate adresa inclusiv instanței civile pentru compensație”, a explicat Daniel Horodniceanu.

„Atacurile publice au dus la scăderea încrederii în justiție”

În cadrul emisiunii „Puterile statului”, fostul șef al DIICOT a vorbit și despre campania de imagine îndreptată împotriva unei părți a sistemului judiciar. În opinia sa, efectele au fost mai grave decât cele anticipate, în condițiile în care încrederea populației în justiție a scăzut semnificativ.

„E clar că scopul a fost, pe de-o parte, decredibilizarea, mânjirea unei părți a justiției, dar rezultatele au fost mult mai grave, cred că, decât le preconizau, pentru că încrederea populației în justiție a scăzut în perioada respectivă foarte mult”, a declarat Horodniceanu.

Acesta a recunoscut că există probleme reale în sistemul judiciar, însă a avertizat că unele situații punctuale sunt prezentate în spațiul public drept reprezentative pentru întreaga magistratură.

„Acum trebuie să fim sinceri și să mai spunem câteva chestiuni. Din anumite considerente interne, dar cele mai multe externe justiției, se întâmplă și lucruri care sunt de nedorit și anume, câteodată se judecă mult prea mult câte un dosar sau se stă foarte mult în cursul urmăririi penale cu acesta.

Câteodată se judecă cu dublă măsură, adică nu există o practică unitară. Există o lipsă de predictibilitate. Modul în care sunt făcute, la trei ani, unele dintre numiri sunt discutabile în parchete și așa mai departe.

Lucrurile astea sunt exacerbate pe tot felul de canale media sau sociale și se pleacă de la excepții și se generalizează”, a explicat fostul șef al DIICOT.

Daniel Horodniceanu a dat ca exemplu dezbaterea despre salariile magistraților, susținând că în spațiul public sunt prezentate în special veniturile cele mai mari, fără a se face distincția între diferitele funcții și niveluri de experiență.

„Uitați-vă, de exemplu, cum a fost cu salariile. S-au luat două, trei, cinci salarii care sunt cele mai mari din sistemul judiciar și s-a spus că astea sunt.

Păi vă spun că un procuror de la local pleacă de la 6.500 de lei pe lună. La momentul ăsta ajunge la maximum 11.500 de lei, prin urmă, cu toată vechimea.

Da, deci nu poți să vii cu un salariu de judecător de Înalta Curte, care oricum nu este printre cele mai mari din Europa”, a spus el.

Referindu-se la veniturile de la nivelul instituțiilor centrale, acesta a precizat: „La Parchetul General este undeva între 18.000 și 20.000, la Înalta Curte cred că se ajunge undeva în jur de 25.000. Dar acolo sunt 100 de judecători”.

Fostul șef al DIICOT a susținut că veniturile trebuie analizate și în raport cu incompatibilitățile și interdicțiile specifice profesiei.

„Sunt o grămadă de interdicții și incompatibilități pe care nu le mai are nicio altă categorie socială. Iar lucrurile astea, pentru că magistrații, în momentul în care au zis «Bun, umblăm la statut», inclusiv cu noua lege de salarizare, foarte mult discutată, dar discutată în alte zone și nu în zona magistraturii, se umbla în continuare în minus la salariile magistraților.

Și trebuie să plecăm și de la o idee, pentru că, iarăși, magistrații sunt oameni cărora le intră în buzunare doar ceea ce scrie pe fluturașul de salariu. Nu au o posibilitate să câștige alți bani, cu excepția eventualelor sume obținute din învățământul superior”, a declarat Daniel Horodniceanu.

Citește și : EXCLUSIV Puterile statului. Chestorul Nicolae-Adrian Dinu, despre regulile de deținere și folosire legală a armelor: „Faptul că România este ferită de incidente grave în care să fie folosite arme de foc este și un merit al instituțiilor statului român care se implică în prevenirea și gestionarea fenomenului”

Acesta a mai afirmat că statutul financiar al magistraților este legat de independența justiției și a făcut referire la pozițiile exprimate de instanțele europene.

„Și atunci e important și face parte din independența judecătorilor, și asta nu o spun eu, au spus-o și Curtea de Justiție a Uniunii Europene și CEDO. Din statutul mai sus face parte inclusiv modalitatea, modul, cuantumul salariului și al pensiei ulterioare.

Iar asta, ca să nu amestecăm lucrurile, nu înseamnă că alte categorii sociale n-ar trebui să aibă salarii foarte bune. Poate, dar n-ar trebui să amestecăm”, a mai spus fostul șef al DIICOT.