UPDATE 15:33 „Este cea mai bună veste pe care am primit-o în ultimul timp, după atâtea încercări și luptă în instanță. Am vorbi cu Elena mai devreme, am lăsat-o pe cea mică la o prietenă. Ea nu știe că azi va ajunge mama ei acasă, sperăm să nu fie prea șocată. Cel mai important e ca Elena să fie alături de cea mică și să petreacă următorul timp împreună.
Am făcut peste 150 de vizite, multe pentru un copil, a fost nevoită să vină doar aici să o vadă pe Elena, din păcate nu a avut nici măcar o singură zi de permisie. Mama a fost plecată mult timp în Italia, iar ei i-am spus că este la muncă, că adulții mai și muncesc. La fiecare vizită dorea să rămână cu Elena, nu dorea să mai plece.
Ne-ar plăcea să mergem în Delta Dunării, la bunici, unde cea mică se simte foarte bine”, a declarat Adrian Alexandrov, partenerul de viață al Elenei Udrea, care a venit cu un buchet de flori la eliberarea sa.
Știre inițială
Elena Udrea a fost eliberată joi, 17 iulie, din Penitenciarul Târgșor, unde își ispășea pedeapsa de 6 ani de închisoare cu executare. Liberarea condiționată vine în condițiile în care aceasta deja a executat trei ani și a dovedit un comportament exemplar, pe lângă munca pe care a prestat-o.
Elena Udrea a fost eliberată din Penitenciarul Târgșor cu doi ani înainte să își termine de executat pedeapsa, Tribunalul Prahova respingând contestația la cererea de eliberare formulată de DNA Ploiești.
Fosta ministră se află în Penitenciarul Târgșor din iunie 2022, după extrădarea din Bulgaria.
Sursă foto : România TV
Adrian Alexandrov a povestit cum a reacționat la primirea veștii și ce a vorbit la telefon cu partenera sa de viață, Elena Udrea, după aflarea sentinței.
Acesta se află în drum spre Penitenciarul Târgșor și spune că fetița lor încă nu știe că mama ei va fi liberă în foarte scurt timp și, astfel, „îi vor face o surpriză”.
„Sunt pe drum să merg să o iau. Pe cea mică am lăsat-o la o prietenă de-a ei, la niște vecini. Nu știe că merg să o iau pe Elena așa că îi vom face o surpriză. M-a sunat, mi-a zis că e ok și m-a întrebat de cea mică, ce face, și cum să pregătim momentul, venirea ei acasă. Ar putea să fie chiar un șoc pentru că nici ea nu mai credea că va ajunge să își revadă mama curând.
Cred că ce își dorește ea (n.r. Elena Udrea) este să își petreacă următoarea perioadă alături de copilul ei. Au trecut aproape patru ani. Elena a lăsat-o de mână la grădiniță când avea 3 ani jumate. Și într-o lună jumate începe școala. Ea are de recuperat toată această perioadă, să fie alături de fetița ei. A fost o perioada destul de grea. Nici nu am avut de ales, trebuia să rezist.”, a declarat acesta.
„Instanţa reţine că pedeapsa persoanei condamnate este de 2192 de zile, iar, pentru a deveni propozabilă în vederea liberării condiţionate, era necesar ca aceasta să fi executat cel puţin 2/3 din durata închisorii, respectiv 1461 de zile. Întrucât persoana condamnată are un total de 1478 zile câştigate şi executate (dintre care 81 zile ca urmare a activităţilor lucrative, de instruire şcolară şi formare profesională prestate, a lucrărilor ştiinţifice elaborate ori a invenţiilor brevetate, 280 zile ca urmare a măsurilor preventive şi 12 zile ca măsură compensatorie pentru executarea măsurii arestării preventive şi pedepsei în condiţii necorespunzătoare), instanţa ia act că este îndeplinită condiţia privind executarea fracţiei de pedeapsă stabilite obligatoriu de legiuitor, luându-se în considerare şi perioada scursă de la înregistrarea cererii de liberare condiţionată până la soluţionarea acesteia”, se arată în încheierea de şedinţă a Judecătoriei Ploieşti.
Judecătorul a luat în calcul şi „stăruinţa în muncă” a fostei ministre.
„Cu privire la îndeplinirea condiţiei referitoare la stăruinţa în muncă, instanţa retine că şi această condiţie este întrunită în ceea ce o priveşte pe persoana condamnată. Astfel, din analiza actelor dosarului rezultă că persoana condamnată a fost selecţionată şi repartizată la activităţi lucrative desfăşurate în interiorul locului de deţinere, acumulând un număr de 81 de zile considerate executate ca urmare a muncii prestate. Totodată, instanţa reţine că persoana condamnată a formulat, în mod constant, cereri adresate Penitenciarului de Femei Ploieşti – Târgşorul Nou, prin care a solicitat audierea în comisia de muncă”, se mai arată în documentul citat.
Judecătorul a analizat şi „condiţia disciplinei şi a dovezilor temeinice de îndreptare”, arătând că în caracterizarea întocmită de administraţia penitenciarului se arată că Udrea „a avut o conduită constant pozitivă pe întreaga durată a executării pedepsei” şi a manifestat „o atitudine de respect faţă de normele instituţionale, adaptându-se corespunzător mediului carceral”. De asemenea ea s-a „implicat activ” în programele de educaţie şi asistenţă psiho-socială, conform News.ro.
„Instanţa constată că petenta a menţinut în mod constant legătura cu mediul de suport familial, beneficiind de sprijin material şi afectiv din partea membrilor familiei şi apropiaţilor, aspect ce constituie un element favorabil pentru reintegrarea sa în comunitate după executarea pedepsei”, mai reţine instanţa.
Judecătorul mai constată că faptele pentru care a fost condamnată Udrea au fost comise „în urmă cu un interval considerabil de timp” între 2010 şi 2012, în contextul unor funcţii pe care aceasta nu le mai deţine şi „pe care nu le va mai putea ocupa ca urmare a interdicţiilor stabilite prin hotărârea de condamnare”.
„Instanţa reţine că aspectele privind eventuala sustragere de la executarea pedepsei (…) nu sunt relevante în analiza condiţiilor prevăzute de art. 59 din Codul Penal din 1969”, se mai arată în document.
În ceea ce priveşte prejudiciul, Judecătoria Ploieşti arată că deşi acesta a fost achitat parţial, există măsuri asigurătorii pentru diferenţa neachitată.
„Având în vedere toate aceste elemente – conduita din detenţie, lipsa abaterilor disciplinare, recompensele acordate, participarea activă la programele educaţionale, sprijinul familial constant, precum si intervalul semnificativ de timp scurs de la săvârşirea faptelor – instanţa apreciază că petenta a conştientizat gravitatea comportamentului infracţional, a interiorizat valorile sociale fundamentale si a manifestat reale progrese in procesul de reeducare. Prin urmare, instanţa apreciază că perioada executată din pedeapsă este suficientă pentru atingerea scopului preventiv-educativ al sancţiunii penale, astfel cum este prevăzut de dispoziţiile legale în materie, si că liberarea condiţionată a persoanei condamnate nu este de natură a periclita ordinea publică sau siguranţa colectivă”, conchide Judecătoria Ploieşti.
Aflată în închisoare de aproximativ trei ani, Elena Udrea revine în atenția publică. Pe lângă procesul în care se decide eliberarea ei condiționată din închisoare, în dosarul „Gala Bute”, fosta ministră se confruntă și cu probleme financiare. ANAF a început să scoată la licitație mai multe terenuri din proprietatea sa, pentru a recupera un prejudiciu.
Citește și : Elena Udrea a fost eliberată din Penitenciarul Târgșor. Adrian Alexandrov: „Cea mică ar putea avea un şoc”
ANAF încearcă să vândă un teren de 5.000 mp aparținând Elenei Udrea, aflat în zona Lacului Străulești. Proprietatea a mai fost scoasă la licitație, dar fără succes. Prețul cerut este semnificativ redus față de evaluarea inițială.
Dacă terenurile scoase la licitație de ANAF nu își găsesc cumpărători, prețul de pornire este redus treptat, în pași de 25% din valoarea inițială, până când se atinge jumătate din prețul stabilit la început. După acest prag, însă, valoarea nu mai poate fi diminuată, chiar dacă bunul nu se vinde.
Terenul intravilan agricol are 5.000 mp și este situat în Sectorul din București, pe strada Aeroportului. Valoarea de pornire a licitației este de aproape 4,75 milioane de lei cu TVA inclus, echivalentul a circa 3,99 mili0ane de lei fără TVA.
În urmă cu o săptămână, ANAF a scos la licitație peste 40 de hectare de teren agricol ce aparțineau Elenei Udrea, în județul Călărași. Aceste terenuri erau situate în apropierea unei suprafețe de peste 300 de hectare deținute în comuna Nana de fiica lui Traian Băsescu, Ioana.
Valoarea de pornire stabilită de Fisc se ridica la aproape 1,9 milioane de lei. Suprafața scoasă la vânzare era împărțită în 19 parcele, aflate în trei comune vecine cu Nana: Sohatu, Sărulești și Gurbănești.