EXCLUSIV Vortex prelungit până la Bobotează. Şefa ANM anunţă un nou ciclon polar, care aduce nămeţi, freezing rain şi viscol: „Strat nou de 30 cm de zăpadă!”

Cele mai recente actualizări meteo indică faptul că vortexul polar intră într-o nouă fază de instabilitate în ianuarie 2026, pe fondul unui nou episod de încălzire stratosferică, potrivit Severe Weather.

În mod normal, vortexul polar acționează ca un „capac” de vânturi puternice care menține aerul foarte rece blocat în zona Arctică. În prezent, modelele arată că această circulație încearcă inițial să se întărească, dar va fi din nou perturbată la mijlocul lunii ianuarie. Această perturbare slăbește structura vortexului și îi permite să se deformeze, ceea ce favorizează deplasarea aerului arctic spre latitudini mai joase, inclusiv spre Europa.

Încălzirea stratosferică este elementul-cheie al acestei evoluții. În ianuarie este prognozată o creștere accentuată a temperaturii și presiunii în stratosferă, la altitudini de aproximativ 20–30 de kilometri.

Temperaturile din zona polară pot ajunge cu 20–30°C peste valorile normale, punând o presiune majoră asupra vortexului polar.

Prognoza meteo. Vreme superbă de săniuş, ninge abundent la munte, se depune strat consistent de zăpadă. La pachet, meteorologii anunţă viscol şi polei

Chiar dacă acest episod nu este clasificat drept o încălzire stratosferică majoră, el este suficient de puternic pentru a încetini vânturile vortexului, a-i distorsiona forma și a crea „brațe” de aer rece care se pot extinde spre America de Nord și Europa.

Astfel de episoade sunt cunoscute pentru capacitatea lor de a declanșa schimbări semnificative ale tiparelor meteo la nivel continental.

Efectele unei încălziri stratosferice nu se resimt imediat la sol. De regulă, schimbarea începe în straturile superioare ale atmosferei și coboară treptat spre troposferă, proces care durează între una și două săptămâni.

Modelele actuale indică faptul că această propagare este deja în curs și că semnalele de slăbire a vortexului vor ajunge în atmosfera joasă în a doua parte a lunii ianuarie.

Odată ajunse la acest nivel, aceste schimbări tind să se stabilizeze și să influențeze vremea pe perioade mai lungi, uneori chiar câteva săptămâni.

Pentru Europa, această evoluție a vortexului polar sugerează o tranziție de la un început de lună mai variabil și relativ blând către o perioadă mai rece.

În prima parte a lunii ianuarie, influențele atlantice pot aduce episoade temporar mai calde, în special în vestul și sudul continentului.

După jumătatea lunii, însă, slăbirea vortexului polar favorizează o circulație predominant nordică și nord-vestică, cu aer rece coborând din zona arctică. Acest tipar este asociat cu temperaturi sub media normală și cu o vreme mai instabilă pe arii extinse din Europa, în special în regiunile centrale, nordice și estice.

Cât de frig va fi în România în ianuarie 2026

România se află într-o poziție favorabilă pentru a resimți direct efectele acestui tipar atmosferic. Pe măsură ce aerul rece pătrunde spre sud-estul Europei, crește probabilitatea unei răciri semnificative după mijlocul lunii ianuarie.

Temperaturile pot coborî sub valorile normale pentru perioade mai lungi, cu apariția episoadelor de ger, mai ales în zonele estice și nordice ale țării.

În contextul unor sisteme de presiune joasă din bazinul Mediteranei sau din zona Mării Negre, aerul rece poate favoriza și ninsori, unele dintre ele persistente. 

Important este faptul că nu se anticipează doar un episod scurt de frig, ci un cadru atmosferic care poate permite mai multe valuri reci succesive.

Modelele indică o tendință coerentă spre un tipar mai rece în a doua jumătate a lunii ianuarie și posibil și la începutul lunii februarie, chiar dacă detaliile locale, precum cantitățile de precipitații sau durata exactă a episoadelor reci, vor putea fi clarificate doar mai aproape de momentul respectiv.