Michael Smith, cercetător de la Universitatea Cornell, din New York, a provocat albinele să-l înţepe literalmente din cap până în picioare, inclusiv în zona genitală, în penis şi scrot, iar rezultatul a fost de-a dreptul surprinzător.
"Am fost realmente surprins că nu a durut atât de tare cât aş fi crezut", a mărturisit Michael.
"Oricum, să spunem că nu a fost o experienţă prea plăcută. Dar nu m-am panicat pentru că ştiam că umflătura se va retrage", a explicat cercetătorul.
După ce s-a lăsat înţepat pe tot corpul, inclusiv în cele mai sensibile zone, Michael Smith a concluzionat că locul unde doare cel mai tare înţepătura de albină este NASUL.
"Dacă eşti înţepat în nas şi în penis, sigur o să te gândeşti că mai bine ai fi fost înţepat de mai multe ori în penis. Amândouă înţepăturile sunt foarte dureroase, dar cea de pe nas este o experienţă care face tot corpul să reacţioneze. Este ca şi cum te-ai curenta, iar apoi îţi pulsează tot corpul", a explicat Michael.
Ideea studiului privind locul unde o înţepătură de albină doare cel mai tare i-a venit când a fost înţepat accidental în zona genitală, în timp ce lucra cu albinele îmbrăcat în pantaloni scurţi. Perioada de cercetare a fost de cinci săptămâni, timp în care Michael s-a lăsat înţepat de câte trei ori în fiecare zonă. El a forţat albinele să-l înţepe apucându-le cu o pensetă şi punându-le apoi pe 25 de zone diferite de pe corp, ceea ce uneori nu a fost tocmai comod. Ulterior, nota durerea cu note de la zero la 10.
Singura zonă care nu a fost inclusă în experiment au fost ochii, după ce a fost avertizat că ar putea orbi din cauza unei înţepături de albină în această zonă.
Cele mai dureroase zone după înţepătura de albină sunt:
1. Nasul - 9
2. Buza superioară - 8,7
3. Penisul - 7,3
4. Testiculele, palma, obrazul - 7
La polul opus, cele mai puţin dureroase locuri sunt braţul, degetul mijlociu şi capul, notate cu o medie de 2,3.
"Cel mai interesant este că dacă o zonă este sensibilă la atingere, nu este obligatoriu la fel de sensibilă şi la durere", spune Michael, care crede că harta durerii pe care a reuşit să o creeze poate fi relevantă şi pentru alte tipuri de leziuni care provoacă durere, deşi admite că fiecare individ ar putea avea zone sensibile la durere diferite de ale sale.
facebook
twitter
