Experţii avertizează în legătură cu circulaţia virusului. Tentativa de a obţine imunitatea de turmă creşte şansele apariţiei unor tulpini mai agresive

Experţii în sănătate publică avertizează că încercarea de a imunitatea de turmă este una periculoasă, care ar putea creşte numărul de decese şi ar aglomera inutil spitalele. Cu toate acestea, cei mai mulţi nu au luat în considerare şi posibilitatea ca o asemenea decizie să facă boala mai agresivă, cel puţin nu înainte ca populaţia să atingă un prag de imunizare satisfăcător, după cum scrie The Guardian.

Din anii 1980, biologii evoluţionişti au prezis o asociere între virulenţa şi transmisibilitatea unui agent patogen nou, bazându-se pe modele teoretice. Testarea acestor modele experimentale s-a dovedit însă dificilă, deoarece interacţiunea dintre un agent patogen şi gazda sa constituie un sistem complex, cu multe variabile în mişcare.

În natură, gazda şi agenţii patogeni prezintă o mare diversitate genetică, manifestând o evoluţie constantă în urma interacţiunii lor. Astfel, crearea unui experiment controlat în care un parametru este modificat pentru a vedea cum răspunde întregul sistem e la limita imposibilului.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Citeşte şi Cel mai mare număr de morţi de coronavirus în SUA după mai bine de şase luni, iar medicii sunt îngroziţi. „În câteva săptămâni cifrele se vor dubla”

Alte articole

EXCLUSIV Victor Ciutacu, după ce DNA o verifică pe Oana Gheorghiu: „Dacă poveștile astea aveau ca actori niște demnitari PSD, se săturau ăia până acum de arest preventiv”

Nicoleta Svârlefus, despărțire după mai bine de două decenii: „Am stat până când am simțit eu că nu mai pot face nimic”

Într-un nou studiu publicat în Evolution Letters , o echipă condusă de specialistul evoluţionist Camille Bonneaud, de la Universitatea din Exeter, a profitat de un experiment natural. Totul s-a desfăşurat pe baza unei boli oculare grave care s-a răspândit în estul Statelor Unite ale Americii după ce o bacterie numită Mycoplasma gallisepticum a depăşit bariera de specie. Astfel, de la păsările de curte, bacteria a contaminat organismul uman în anul 1994.

Cercetătorii au descoperit aproximativ 50 de mutaţii bacteriene. Apoi, au studiat boala construind o simulare accelerată a epidemiei din lumea reală, simulând practic imunitatea de turmă. Au descoperit că cele mai virulente tulpini se transmit cel mai rapid, dar că cele de virulenţă intermediară au fost cele mai „puternice” în termeni evolutivi, ajungând în cele din urmă să domine populaţia virală.

Agenţii patogeni au un singur obiectiv evolutiv – să se reproducă în cantităţi cât mai mari. „Virulenţa va evolua către un nivel care optimizează transmisibilitatea”, spune dr. Bonneaud.

Dacă agentul patogen întâmpină rezistenţă, fie sub forma unei gazde imune sau vaccinate, fie prin distanţare socială, atunci formele extrem de virulente au performanţe mai slabe, întrucât dispar odată cu gazda lor, iar selecţia naturală favorizează formele mai puţin agresive.

Dar ce se întâmplă dacă nu întâmpină niciun fel de rezistenţă? Experţii susţin că virusul îşi poate ucide gazda fără costuri evolutive, păstrându-şi caracterul virulent ridicat.

Pe de altă parte, un agent patogen mai puţin transmisibil în momentul apariţiei poate deveni mult mai periculos pe măsură ce timpul trece, deoarece luptă pentru a supravieţui şi a se răspândi mai bine.

Olivier Restif, de la Universitatea din Cambridge, spune că virusurile „extrem de periculoase la apariţie care îşi reduc virulenţa în timp sunt prezente într-o mai mare măsură decât cele care încep timid şi devin o ameninţare extremă.”