Explicaţie ştiinţifică: de ce nu ne muşcăm limba atunci când mâncăm

Mestecatul poate parea un proces simplu, insa stiinta din spatele acestui gest aparent banal este mult mai complexa. Limba se afla intr-o pozitie vulnerabila atunci cand mestecam, dar, cu toate acestea, rareori se intampla sa ne-o muscam, iar acest lucru se intampla mai ales atunci cand mancam pe fuga sau cu pofta, moment in care creierul nu reactioneaza suficient de rapid, arata un studiu publicat de curand in revista eLife.

19 iul. 2015, 16:01
Explicaţie ştiinţifică: de ce nu ne muşcăm limba atunci când mâncăm

Pentru a intelege mai precis modul in care functioneaza mecanismul de protectie a limbii, cercetatorii britanici de la Universitatea Duke au realizat un studiu pe soareci de laborator. Edward Stanek, absolvent la universitatea mentionata, si cativa colegi au vrut prin intermediul acestei cercetari sa creeze o harta a circuitelor neuronale responsabile de coordonarea limbii si a musculaturii maxilarului, potrivit adevarul.ro. Expertii stiau in prealabil ca maxilarul si muschii limbii sunt controlati de o serie de neuroni specifici numiti motoneuroni care, la randul lor, sunt controlati de un alt grup de neuroni denumiti neuroni premotori. Pentru a intelege mai bine mecanismul acestui circuit, savantii au utilizat o forma modificata a virusului rabic in care au introdus o vopsea fluorescenta speciala de culoare verde si rosie. Prin aceasta metoda s-a dorit identificarea vizuala mai facila a miscarilor de mestecat si originile acestora, potrivit bzi.ro.

„Mestecatul este o activitate ce poate fi controlata in mod constient, dar chiar si in situatia in care nu acordam suficienta atentie acestui gest, cum ar fi de exemplu mestecatul mancarii atunci cand ne uitam la un film sau cand citim o carte captivanta, creierul nu permite diferitelor categorii de neuroni sa isi inceteze activitatea de control, motiv pentru care nu ne muscam limba nici macar in conditii de distragere a atentiei”, spune autorul cercetarii.

Expertii au injectat virusul modificat ce continea vopseaua speciala in muschiul genioglos – cel mai puternic muschi al limbii – si in cel maseter – care controleaza miscarea maxilarului – si au observat ca neuronii premotori s-au conectat aproape instantaneu la motoneuronii implicati in procesul de retractie linguala si inchidere a maxilarului, rezultand asfel un mecanism automat si perfect coordonat de protejare a limbii in timpul mestecarii alimentelor.