Fabricile de odinioară sunt astăzi doar o amintire. Ce s-a ales de mega-proiectele comunismului VIDEO

Fabricile de odinioară, în care milioane de români îşi asigurau traiul de a doua zi, sunt astăzi doar o amintire. Greu de uitat pentru cei care au prins regimul comunist zielele în care tot poporul muncitoresc dansa şi cânta în cinstea zilei de 1 Mai. Era un spectacol organizat cu multe săptămâni înainte ca să placă cuplului Ceauşescu. Însă românii chiar se mândreau atunci cu ceea ce muneau. Lucrau în fabrici şi uzine în care totul mergea ca la carte. Mare parte din producţia românească mergea spre export şi era extrem de apreciată. Dincolo de constrângerile regimului comunist, fiecare român avea siguranţa locului de muncă şi a zilei de mâine.

În urma cu mai bine de 20 de ani industria vasluiană era foarte bine pusă la punct şi absorbea întreaga forţă de muncă. Existau fabrici de confecţii de fire şi fibre sintetice sau de mobilă. Rând pe rând, însă, coloşii industriali s-au prăbuşit. În urma lor nu au rămas decât ruine, dar si mii de şomeri care situează judetul pe locuri fruntaşe în topul somajului, potrivit România TV.

Pentru vasluienii trecuţi de prima tinereţe care pot compara trecutul cu prezentul, regretul este imens.

La Iaşi, exista odată fabrica „Nicolina” un adevărat brand în construcţii apreciat mult la vremea aceea peste hotare. În 1967 a devenit una dintre cele mai mari companii, cu 8000 de angajaţi, care producea utilaje pentru construcţii. În urmă cu trei ani, însă, a intrat în faliment şi a fost vândută prin licitaţie.

Alte articole

Incendiu de proporții pe platforma Oltchim. Pompierii au intervenit de urgență, iar autoritățile au emis mesaj RO-Alert

De aici, şi până la demolare nu a mai durat mult. Cumpărătorul a obţinut toate avizele, iar fabrica a fost ştearsă de pe faţa pământului. Astăzi, tot ce a mai rămas este un câmp.

Ne continuăm traseul în nordul ţării şi ajungem la Suceava. „Zimbrul”, fabrica de confecţii, era o adevărată mândrie pentru români. Şi nu pentru că era apreciată de cuplul Ceauşescu, ci pentru că cererea pentru export era enormă.

Aici lucrau în anii 80 peste 3000 de angajaţi, iar fabrica era mândria Sucevei. Cuplul Ceauşescu a fost de câteva ori în vizită la vechea fabrică.

Faimoasa fabrică de tricotaje „Zimbrul” avea contracte cu marile magazine din ţară şi străinătate. În 1997, restructurările masive au dus la prăbuşirea fabricii şi declinul industriei oraşului.

Pe vremuri, la uzina „Tractorul” se fabricau chiar si 40 de mii de tractoare pe an, iar uzina avea 23 de mii de angajati. Acum, nu se mai produce nimic aici. Au mai ramas doar cateva hale care sunt în paragină, iar foarte multe clădiri au fost dezafectate.

Uzina „Tractorul” rămâne una dintre marile pierderi ale României. Toate încercările din ultimii 20 de ani de resuscitare a colosului au fost în zadar.

Înainte de anul 2000, ţigările Coloana şi Carpaţi fabricate la Târgu Jiu erau un brand de succes în toata ţara. Acum clădirea este în paragină, iar utilajele au fost vandute la fier vechi înca de acum 7 ani.

Combinatul „Oltchim”, Râmnicu Valcea, a cunoscut gloria şi decăderea în mai puţin de 10 ani. În 2005 era pe val, înregistra profit şi nu mai făcea faţă cererilor de marfă venite din lumea întreagă, iar in prezent, combinatul îngropat în datorii este în insolvenţă, iar muncitorii abia mai au de lucru.

Acestea au fost o parte din marile fabrici şi uzine ale României de altădată. În locul multora, azi strălucesc în soare mândrele mall-uri.