În perioada 2017-2019, cifra de afaceri a firmei Somarest care operează businessul s-a dublat. Afacerile au revenit pe un trend ascendent începând cu 2015, după câţiva ani de declin, atingând un nivel record. Pe acelaşi trend s-a situat şi numărul de salariaţi, care a ajuns la un pas de 1.000, potrivit ZF.

În cele două fabrici, angajaţii români produc compo­nen­te pentru poşete (buzunare interioare, curele etc.), iar preţul final al unei poşete marca Louis Vuitton porneşte de la câteva sute de euro şi ajunge la 10.000 de euro, conform celor mai recente date ale ZF.

Alte Articole

Guvernul anunţă un nou sprijin pentru companiile din domeniul ...

Vouchere de vacanţă. Guvernul a decis ce se va întâmpla cu ...

Mai mulţi bani pentru cadrele medicale care tratează pacienţii ...

Cum a fost înfiinţată compania Somarest, din Sibiu

Compania Somarest din judeţul Sibiu a fost înfiinţată în 2001, într-o perioadă când România nu era nici măcar o ţintă potenţială pentru magazinele Louis Vuitton sau ale altor giganţi din domeniul luxului. La momentul acela, la fel ca şi acum, piaţa locală era privită însă ca o piaţă de producţie, cu forţă de muncă ieftină, dar calificată.

Angajaţii din producţia de textile în România sunt de regulă plătiţi cu salarii apropiate de minimul pe economie, mai ales cei din provincie. Aceste fabrici sunt însă unii dintre cei mai mari angajatori locali, cu sute, chiar mii de angajaţi. Salariile au crescut puternic în ultimii ani, odată cu majorările constante ale salariului minim pe economie, dar rămân încă jos comparativ cu alte ţări. Avantajul pieţei locale nu este însă doar costul mic de producţie, ci şi o expe­rien­ţă de mai multe decenii în domeniul producţiei de tex­tile şi apropierea de pieţele vestice.

De altfel, mulţi dintre jucătorii internaţionali din domeniul luxului, precum Dolce&Gabbana sau Burberry, au ales sa producă în România, însă în sistem de lohn. La polul opus, proprietarul Louis Vuitton a ales să investească într-o unitate proprie de producţie. Creşterile constante ale salariului minim au determinat anumiţi jucători să mute producţia în ţări mai ieftine. Nu e cazul Louis Vuitton.

LVMH, acţionarul unic al fabricilor Somarest, este proprietarul atât al Louis Vuitton cât şi altor branduri de lux precum Moët et Chandon, Dom Pérignon (băuturi), Dior, Fendi (modă) sau Tag Heuer (orologerie). Pe piaţa locală gigantul deţine lanţul de magazine de produse cosmetice şi de parfumerie Sephora şi magazinul de lux Louis Vuitton.

La fel ca şi în producţie şi în industria locală de lux Louis Vuitton a fost primul care şi-a făcut curaj să pună România pe harta sa. Mai mult, a decis să intre direct spre deosebire de competitorii săi precum Gucci, Burberry sau Valentino care au apelat la francizaţi.

Louis Vuitton a deschis magazinul de 130 de metri pătraţi de la parterul hotelului de cinci stele JW Marriott în 2008, ultimul an de boom economic.

Magazinul Louis Vuitton de la Bucureşti, la fel ca businessul de producţie, a avut rezultate record în 2019, după un avans de peste 20% al afacerilor şi al profitului net. Astfel, businessul a ajuns la 41,5 mil. lei, iar profitul a sărit de 11 mil. lei. Marja netă de profit a depăşit 25%, iar anul trecut a devenit pentru brandul francez cel mai bun din punct de vedere financiar pe piaţa locală. An de an cu excepţia lui 2012 unitatea a reuşit să îşi majoreze businessul, notează sursa precizată mai sus.

Totuşi, 2020, un an marcat de pandemia de Covid-19, ar putea reprezenta un test pentru piaţa de lux locală dat fiind că orice criză lasă urme importante în acest segment. La criza anterioară, în timp ce alte branduri de lux ieşeau definitiv sau temporar de pe piaţa locală în 2009-2010 şi chiar în anii ce au urmat, Louis Vuitton a fost una dintre puţinele constante din industria de profil.