FACIAS cere explicaţii pentru „lista ruşinii”. Statul are de recuperat datorii de 11 miliarde de lei

Datele din analiza FACIAS arată că, din totalul celor 42.302 contribuabili incluși, peste 5.400 înregistrează datorii de peste 1 milion de lei fiecare, valoarea cumulată depășind 59 de miliarde de lei (aproximativ 11,6 miliarde de euro).
Viorel Dobran
18 mart. 2026, 18:43
FACIAS cere explicaţii pentru

În cadrul campaniei „Cine răspunde?”, care vizează responsabilizarea autorităților pentru accelerarea recuperării creanțelor restante la bugetul public, reprezentanții Fundației pentru Apărarea Cetățenilor Împotriva Abuzurilor Statului (FACIAS) au avut astăzi, 18 martie, o întâlnire de lucru cu reprezentanții Ministerului Finanțelor și ai Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF).

Cu această ocazie, FACIAS a prezentat o analiză a listei publicate de ANAF, cunoscută în spațiul public drept „lista rușinii”. Datele din analiza FACIAS arată că, din totalul celor 42.302 contribuabili incluși, peste 5.400 înregistrează datorii de peste 1 milion de lei fiecare, valoarea cumulată depășind 59 de miliarde de lei (aproximativ 11,6 miliarde de euro).

EXCLUSIV Cât a câștigat Guvernul din explozia prețurilor la carburanți, în timp ce românii sunt jupuiți de cheltuieli. Fiecare scumpire la pompă se transformă direct în bani mulți la buget

Deși concepută ca un instrument de transparență, lista este, în forma publicată în prezent pe site-ul ANAF, imposibil de utilizat și ineficientă. Aceasta cuprinde peste 2.700 de pagini de contribuabili ordonați alfabetic, fără posibilitatea de filtrare după criterii relevante și fără informații esențiale, precum data scadenței obligațiilor, stadiul executării silite sau șansele reale de recuperare a creanțelor. Un exemplu din această listă îl reprezintă firma Italia Tobacco Producțion SRL, care figurează cu o datorie la bugetul de stat de aproximativ 300 milioane de euro, bani pe care ANAF nu îi va mai putea recupera niciodată, deoarece firma se află în faliment.

Lista nu reflectă situația reală a debitorilor și nu contribuie efectiv la creșterea gradului de colectare, pierzându-și utilitatea în raport cu scopul declarat.

În cadrul discuțiilor, FACIAS a subliniat necesitatea reformării modului de prezentare a informațiilor privind marii datornici, dar mai ales urgența accelerării și eficientizării procesului de recuperare a creanțelor. Totodată, FACIAS a propus și adoptarea unor măsuri concrete pentru prevenirea acumulării de datorii, inclusiv instituirea unui „Executor General”, cu atribuții în monitorizarea și intervenția operativă în cazul creanțelor restante, în special al celor mai vechi de 180 de zile.

Reprezentanții Ministerului Finanțelor și ai ANAF s-au arătat deschiși propunerilor avansate de FACIAS și au transmis că vor iniția demersuri pentru ca lista să fie actualizată prin includerea unor informații relevante și introducerea unor criterii de filtrare care să ajute la sporirea transparenței și să contribuie efectiv la creșterea gradului de colectare a creanțelor la bugetul de stat.

Dragoș Pîslaru, despre banii din PNRR pentru reforma pensiilor speciale: „Comisia Europeană a acceptat să ia în considerare argumentele României. Asta nu înseamnă că ne vor da toți banii sau o parte din bani sau niciun ban”

Analiza FACIAS evidențiază că, dincolo de disfuncționalitățile administrative, cadrul legislativ actual favorizează în mod evident persoanele juridice în detrimentul persoanelor fizice, prin mecanisme care permit suspendarea executării silite și amânarea recuperării creanțelor.

Astfel, acte normative precum Ordonanța Guvernului nr. 6/2019, Legea nr. 239/2025, Legea nr. 85/2014 privind insolvența și Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ creează posibilitatea restructurării, eșalonării sau suspendării executării obligațiilor fiscale. În practică, aceste mecanisme conduc frecvent la situații în care statul devine creditor de rang inferior, iar recuperarea creanțelor este întârziată sau chiar compromisă. Ceea ce face ca persoanele fizice să fie executate silit de îndată, în timp ce companiile cu datorii de milioane de euro la buget să beneficieze, în continuare, de facilități fiscale și să își desfășoare nestingheriți activitatea.