Facturi iarnă 2024-2025. Sebastian Burduja anunţă pragul de consum peste care bubuie facturile

Facturi iarnă 2024-2025. Sebastian Burduja anunţă că românii cu un consum mai mare de 300 kWh vor plăti mai puțin la curent. Re-liberalizarea pieţei de energie ar putea să aducă românilor cu un consum de energie mai mare de 300 de kilowatt-oră (kWh) o reducere a facturilor de 20-30% sau chiar 40%, a afirmat, marţi, ministrul Energiei, Sebastian Burduja, în cadrul unei conferinţe de specialitate, informează Agerpres.

„O să încep cu veştile bune sau pe care le preconizăm a fi bune: românii care au un consum de peste 300 de kilowatt-oră pe lună şi plătesc acel maxim 1,3 lei kilowatt-oră astăzi, ar trebui să vadă o reducere a facturilor de 20-30%, poate 40%, bazându-mă pe ofertele care există şi astăzi pe site-ul ANRE (Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei, n.r.). Sunt în marja a 0,9 – 1 leu/kilowatt-oră”, a menţionat Sebastian Burduja, la evenimentul Energy Forum Ediţia a XII-a: 2025-anul marilor provocări, organizat de DC Media Group.

Furtuni cu putere de uragan. A fost emis COD ROŞU. Vortexul polar va lovi năprasnic în zilele următoare

Facturi iarnă 2024-2025. În ceea ce priveşte românii vulnerabili, aceştia vor beneficia de măsuri de sprijin, indiferent de Guvern, a precizat ministrul. În opinia sa, e mult mai corect să se subvenţioneze pe baza nivelului de venit dintr-o gospodărie decât pe baza nivelului de consum.

Alte articole

Sebastian Burduja, anunț despre prețul la energie de la 1 iulie: „Statul nu mai compensează pentru toată lumea”

Cât vor plăti pentru energie familiile care consumă mai mult de 255 kWh pe lună. Anunţul ministrului Sebastian Burduja

„Pentru românii care sunt vulnerabili, cei care după plata facturilor ar coborî sub pragul de sărăcie, Guvernul, oricare va fi el, va avea măsuri de sprijin. Nu vom lăsa pe nimeni în urmă şi este un angajament care nu ţine de un partid sau altul, ţine de o responsabilitate pe care orice Guvern o are. Orice stat din Uniunea Europeană a făcut aceste lucruri. Nu este nimic deosebit aici. Continui să susţin că e mult mai corect să subvenţionăm pe baza nivelului de venit dintr-o gospodărie decât pe baza nivelului de consum. Cred că spre un asemenea model se va merge la 1 aprilie”, a adăugat Sebastian Burduja.

Facturi iarnă 2024-2025. Totodată, el a făcut referire şi la un posibil program etapizat de punere în vânzare, de energie electrică, pe un calendar predictibil.

Ministrul Economiei, veşti bune pentru românii care se aşteptau la dublarea facturilor

„Sunt conştient că există temeri în piaţă legate de nivelul de lichiditate. Am discutat cu doamna Dărban (Daniela Dărăban, directorul executiv al Federaţiei Asociaţiilor Companiilor de Utilităţi din Energie (ACUE), n.r.) de multe ori, de un posibil power release program, un program etapizat de punere în vânzare, de energie electrică, pe un calendar predictibil. Ceea ce vă pot asigura este că până la final de ianuarie, poate şi mai devreme, vom avea toată această arhitectură definită, astfel încât toţi jucătorii din piaţa energetică: producători, distribuitori, furnizori, bineînţeles, clienţii finali să ştie la ce să se aştepte, iar impactul asupra clientului final să fie cât mai mic. Dacă există astăzi români care au un venit mare, dar au un apartament gol, unde statul subvenţionează la 0,68 lei kilowatt-oră pe lună, probabil că nu vor mai avea o factură de 45-42 lei, probabil că vor avea o factură de 60 lei. Nu ar trebui să fie un efort pentru ei, pentru că discutăm de acele gospodării cu un venit corect, cu un venit mai mult decât decent”, a mai spus ministrul Energiei.

Strategia energetică a României 2035, cu orizont 2050, ar putea fi adoptată în această săptămână, prin hotărâre de Guvern, aceasta fiind corelată cu Planul Naţional Integrat de Energie, Schimbări Climatice (PNIESC), un document pe care România şi l-a asumat la nivel european, a afirmat, marţi, ministrul de resort, Sebastian Burduja, în cadrul unei conferinţe de specialitate.

„De foarte mulţi ani, România nu are o strategie energetică. Ultima a fost adoptată în 2007. Când am preluat mandatul, foarte mulţi oameni din sistem mi-au spus: nu avem o strategie energetică, haideţi să o facem. Nimeni nu a crezut posibil acest demers. Sunt mari şanse să avem de săptămâna aceasta, adoptată în şedinţa de Guvern, prin hotărâre de Guvern, strategia energetică a României 2035, cu orizont 2050. Ea este totodată pe deplin corelată cu Planul Naţional Integrat de Energie, Schimbări Climatice (PNIESC), un document pe care România şi l-a asumat la nivel european. De asemenea, am reuşit să recuperăm decalajele, să-l trimitem în formă finală la nivelul Comisiei Europene”, a precizat Burduja, la evenimentul Energy Forum Ediţia a XII-a: 2025-anul marilor provocări, organizat de DC Media Group.

El a subliniat că, pe termen scurt şi mediu, România va face tranziţia de la cărbune la gaz, iar pe termen mediu şi lung, de la gaz la nuclear.

„România nu mai este printre ultimele state care nu şi-a trimis Planul Naţional Integrat. Fiind vorba de angajamente europene, am convingerea că, indiferent cine va veni la guvernare, le va respecta, pentru că pot exista şi consecinţe neplăcute dacă nu o facem. Cu siguranţă că acum, prin Strategia Energetica Naţională, avem şi un plan pe care l-am putut descrie simplu: pe termen scurt şi mediu facem tranziţia de la cărbune la gaz, cu atât mai mult cu cât România va avea resurse importante de gaz în Marea Neagră – şi vă asigur că nu ne blocăm în inepţii de tipul vestigiilor antice de la 160 km în largul mării, pe fundul Mării Negre. Pe termen mediu şi lung, să trecem de la gaz la nuclear, unde România are tradiţie, are performanţă, are proiecte în lucru, va avea tot ceea ce îi trebuie pentru a asigura o tranziţie energetică, în această ordine de priorităţi: energie sigură, energie accesibilă şi energie cât mai curată”, a adăugat ministrul.