Facturile la curent s-au dublat în luna august. Ce este „smart meter”, soluţia propusă de ministrul Energiei

Un val de nemulţumitre a izbucnit în rândul românilor care au primit facturile la utilități pentru consumul din luna iulie, dar și pentru estimări mai vechi. Acestea conțin TVA de 21%, deși taxa mărită a intrat în vigoare de la 1 august. Consumatorii au început să primească în ultimele 10 zile facturile cu noile prețuri – pentru consumul din iulie.

Clienții care au rămas la aceiași furnizori după 1 iulie, când s-a eliminat schema de plafonare a prețurilor energiei, au de plătit sume duble, în multe cazuri, în funcție de consum.

Facturile, duble la energie după liberalizarea pieței

De exemplu, factura unui client a crescut de la aproape 92 de lei la aproximativ 195 de lei, însă și consumul a fost ceva mai mare în luna iulie din cauza caniculei. La sumele semnificativ mărite a contribuit nu numai prețul energiei, în creștere cu 75% față de iunie, ci și noua Taxă pe Valoarea Adăugată de 21%, valabilă de la 1 august.

Deși consumul este pe luna trecută, când TVA era de 19%, furnizorii aplică noul TVA. Explicația este că facturile au fost emise în august și se aplică noile reguli fiscale. Consumatorii care și-au schimbat furnizorii și au ales oferte mai bune se confruntă și ei cu scumpiri, însă mai mici, de aproximativ 50% în medie.
Au remarcat la ele o nouă majorare: facturile conțin TVA de 21%. Asta deși mărirea taxei de la 19% la 21%, stabilită de guvern în iulie, a intrat în vigoare abia la 1 august. Mai mult, unii operatori aplică TVA mărit la 21% și pentru estimările de consum mai vechi de iulie 2025, ceea ce dă naștere altor nedumeriri în rândul clienților.

Alte articole

Ministrul Energiei anunță ce se întâmplă cu prețul gazului din aprilie 2026: „Să avem o reducere graduală a acestui plafon timp de un an de zile”

Bâlbăiala ministrului Bogdan Ivan privind eliminarea plafonării prețurilor la gaze poate crește facturile românilor. ”E o incertitudine. Iar în energie, incertitudinele cresc prețurile”

Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, spune că aplicarea retroactivă a TVA-ului crescut nu reprezintă un jaf. Ci că are acoperire în articolul 281 din Codul Fiscal.

Articolul respectiv prevede că, în cazul utilităților, data livrării este considerată ca fiind aceeași cu cea a emiterii facturii. Asta, în cazul în care nu există o altă prevedere contractuală în acest sens.

Articolul 281, alineatul 8, din Codul Fiscal: „În cazul livrărilor de bunuri și al prestărilor de servicii care se efectuează continuu, altele decât cele prevăzute la alin. (7), cum sunt livrările de gaze naturale, de apă, de energie electrică, serviciile de telefonie, de închiriere, de leasing, de consesionare, de arendare de bunuri, de acordare cu plată pentru o anumită perioadă a unor drepturi reale, precum dreptul de uzufruct și superficia, asupra unui bun imobil, și alte livrări/prestări asemenea, se consideră că livrarea de bunuri/prestarea de servicii este efectuată la fiecare dată prevăzută în contract pentru plata bunurilor livrate/serviciilor prestate sau, în lipsa unei astfel de prevederi contractuale, la data emiterii unei facturi, dar perioada de decontare nu poate depăși un an.”

Chiar dacă unii experți fiscali consideră că guvernul ar fi trebuit să prevadă o perioadă tranzitorie până să se aplice TVA de 21%, ministrul Nazare spune că „nu a existat nicio omisiune din partea Ministerului Finanțelor, aşa cum se propagǎ greşit în spațiul public.”

Mai mult, a explicat că mecanismul s-a aplicat și în trecut, când taxa pe valoarea adăugată (TVA) a scăzut de la 24% la 19%, la 1 ianuarie 2016, astfel că ministerul nu face decât să aplice corect legea. urcat la 130 de lei, față de 60 de lei. Iar la un consum de 200 kW, costul a sărit la aproape 300 de lei, comparativ cu 160 de lei anterior.

Deși consumul vizat este cel din luna iulie, când cota TVA era încă de 19%, facturile pe august au fost calculate la noua cotă de 21%. Potrivit articolului 281, alin. (8) din Codul Fiscal, pentru servicii cu prestări continue, cum sunt utilitățile (energie electrică, gaze, apă), cota de TVA aplicabilă este cea în vigoare la data facturării sau plății, nu la data consumului.

Vouchere de energie 2025. Schimbări majore pentru români! Cine mai primește ajutor de la stat, pentru plata facturii la curent, avem noile criterii

Ministrul energiei a prezentat o soluție pentru facturile la electricitate. „E un mecanism foarte complex, am calculat ce sume de bani avem disponibile, am găsit o sursă de finanțare, creăm un mecanism de finanțare pentru a nu pune în sarcina consumatorului final achiziția acestor smart metere, iar astăzi avem 150 de milioane de euro disponibili în prima etapă. Împreună cu operatorii de furnizare și distribuție a energiei electrice calculăm cum putem să facem o platformă informatică în care omul să știe că, dacă va consuma energie electrică între ora 10 și 18, va plăti 90 de bani, iar pentru ce va consuma între 18 și 22 va plăti 1,3 lei, 1,4 lei”, a spus Bogdan Ivan la Prima TV.

Un smart meter, adică un contor inteligent, este un dispozitiv electronic care măsoară consumul de energie electrică și transmite datele în timp real către furnizor și către consumator. Problema în acest caz este că economiile depind de comportament, adică oamenii trebuie să își adapteze consumul la orele ieftine. Cine stă acasă seara și folosește intens curentul, de exemplu cu aerul condiționat, nu câștigă aproape nimic.

Vouchere energie 2025. Cine primeşte ajutorul de la stat pentru plata facturilor, diferenţa dintre familii şi persoanele singure

Amintim că, la finalul lunii iunie, Guvernul condus de Ilie Bolojan a adoptat o nouă schemă de sprijin pentru plata facturilor la energie, pentru că măsura de plafonare a prețurilor la curent expira pe 1 iulie.
Noua lege prevede că românii din aproximativ două milioane de locuri de consum vor primi vouchere de 50 de lei pe lună, până în martie 2026.

Totuși, nu toți românii beneficiază de acest ajutor. Mai precis, beneficiarii trebuie să aibă venituri sub 2.000 de lei/lună (persoane singure) sau sub 1.800 de lei/lună (pe membru de familie).

Românii cu venituri mici sunt considerați:

• persoana singură cu un venit net lunar de maximum 1.940 de lei
  familiile cu un venit net lunar/membru de maximum 1.784 de lei.
  Măsurile de protecție socială se aplică în perioada 1 iulie 2025-31 martie 2026.