Fed reduce dobânda de referinţă din SUA cu jumătate de punct procentual, prima scădere de la pandemia de Covid

Rezerva Federală (Fed) a Statelor Unite a adoptat miercuri prima reducere a ratei dobânzii de referinţă de la începuturile pandemiei de Covid, reducând-o cu jumătate de punct procentual, în efortul de a preveni încetinirea pieţei muncii, transmite CNBC.

Odată cu diminuarea atât a locurilor de muncă, cât şi a inflaţiei, Comitetul Federal pentru Piaţa Deschisă al băncii centrale a ales să-şi reducă dobânda principală a împrumuturilor overnight cu o jumătate de punct procentual, sau cu 50 de puncte de bază, confirmând aşteptările pieţei.

În afara reducerilor de urgenţă ale dobânzilor din perioada Covid, ultima dată când FOMC a redus dobânda cheie cu jumătate de punct a fost în 2008, în timpul crizei financiare globale.

Planul lui Marcel Ciolacu pentru Marea Industrie Naţională, construcţii cu materiale exclusiv româneşti

Alte articole

Apreciere istorică a monedei euro în raport cu dolarul. Cum vor resimţi românii schimbarea raportului de forţe de pe pieţele financiare

Ce se va întâmpla cu moneda euro? Profețiile experților despre economiile românilor în valută

Decizia reduce dobânda fondurilor federale la un interval cuprins între 4,75%-5%.

În timp ce dobânda stabileşte costurile de împrumut pe termen scurt pentru bănci, aceasta se răspândeşte în mai multe produse de consum, cum ar fi creditele ipotecare, împrumuturile auto şi cardurile de credit.

Pe lângă această reducere, comitetul a indicat că ar putea reduce dobânda de referinţă cu alte 50 de puncte de bază până la sfârşitul anului, aproape de aşteptările pieţei.

”Comitetul a câştigat o mai mare încredere că inflaţia se mişcă sustenabil spre 2% şi consideră că riscurile pentru atingerea obiectivelor de ocupare a forţei de muncă şi inflaţie sunt aproximativ în echilibru”, se arată în declaraţia de după reuniune.

Decizia de a reduce dobânda cheie a venit ”în lumina progresului în ceea ce priveşte inflaţia şi echilibrul riscurilor”.

Votul FOMC a venit cu un vot de 11-1, guvernatorul Michelle Bowman preferând o mişcare de un sfert de punct.

În evaluarea stării economiei, comitetul a apreciat că ”creşterea locurilor de muncă a scăzut, iar rata şomajului a crescut, dar rămâne scăzută”.

Salariul minim european. Românii care vor primi 650 de lei în plus pe lună. De când se vor bucura de această creștere

Oficialii FOMC şi-au crescut estimarea privind rata şomajului în acest an la 4,4%, de la proiecţia de 4% la ultima actualizare din iunie, şi au redus perspectivele inflaţiei la 2,3%, de la 2,6% anterior.

În ceea ce priveşte inflaţia de bază, comitetul şi-a redus proiecţia la 2,6%, o reducere cu 0,2 puncte procentuale faţă de iunie.

Decizia vine în ciuda faptului că majoritatea indicatorilor economici par destul de solizi.

Produsul intern brut al SUA a crescut constant, iar Fed din Atlanta estimează o creştere de 3% în trimestrul al treilea, bazată pe puterea continuă a cheltuielilor de consum.

Mai mult, Fed a ales să reducă dobânzile, chiar dacă majoritatea indicatorilor indică o inflaţie cu mult peste ţinta de 2% a băncii centrale. Măsura preferată de Fed arată că inflaţia se află în jurul valorii de 2,5%, cu mult sub vârful său, dar încă mai mare decât şi-ar dori factorii de decizie. Cu toate acestea, preşedintele Fed, Jerome Powell, şi alţi factori de decizie şi-au exprimat în ultimele zile îngrijorarea cu privire la piaţa muncii.

În timp ce disponibilizările au arătat puţine semne de revenire, angajările au încetinit semnificativ. De fapt, ultima dată când rata lunară de angajare a fost atât de scăzută – 3,5% ca pondere din forţa de muncă – rata şomajului a fost peste 6%.

La conferinţa de presă de după întâlnirea din iulie, Powell a remarcat că o reducere de 50 de puncte de bază ”nu este ceva la care ne gândim în acest moment”.

Pentru moment, cel puţin, mişcarea ajută la soluţionarea unei dezbateri controversate asupra cât de puternică ar fi trebuit să fie Fed cu mişcarea iniţială. Cu toate acestea, pregăteşte terenul pentru întrebări viitoare cu privire la cât de departe ar trebui să meargă banca centrală înainte de a înceta tăierea dobânzilor.