Femeie romă în România: Vezi POVEŞTILE DE SUCCES a două femei rome

Loredana Dumitru are 23 de ani, este din Bucureşti şi a absolvit Facultatea de Comunicare şi Relaţii Publice din cadrul SNSPA, Bucureşti, în 2011.

Loredana s-a născut într-un cartier în care consumul de heroină şi tâlhăriile erau evenimentele cotidiene de pe agenda vieţii sociale. Ştie de mică slang-ul străzii (argoul -n.r.) şi efectele imediate pe care le are consumul de droguri şi infracţiunile conexe asupra societăţii. A reuşit să scape din ghearele cartierului, fiind acum reprezentanta unui val de tineri care au trecut dincolo de cercul vicios narcotic infracţional.

Loredana este acum prezentatoare şi reporter pentru emisiunea „Rom european”, înca din anul 2009. Emisunea este difuzata de TVR1 în fiecare marţi, începând cu ora 15:30.

Alte articole

Mai multe femei de etnie romă și-au etalat gablonțurile din aur și blănurile la moaștele Sfintei Parascheva: „Le-am dat și pe la raclă. Venim de la 15 ani aici”

Poliţiştii din „fabrica de permise” din Suceava cereau şpagă mai mare femeilor decât bărbaţilor

Provine dintr-o familie de romi fierari stabilită la bloc şi şi-a dorit să devină prezentatoare de ştiri de la vârsta de 11 ani. La 19 ani a prezentat prima sa emisiune. A lucrat în paralel cu facultatea, dar a considerat că teoria învăţată la facultate se completează perfect cu practica pe care o dobândeşte în faţa camerei.

Şi-a dorit să lucreze la această emisiune pentru a împărtăşi telespectatorilor o lume despre care se vorbeşte prea puţin, acea faţă a romilor pe care puţini o cunosc. Acei romi invizibili care pot fi în persoana colegilor de muncă, vecinilor, prietenilor, personalităţilor la care probabil, nimeni nu s-a gândit vreodată că ar putea fi de etnie romă. 

„Femeile rome de succes trebuie să devină modele pentru tinerele fără perspective”

„De cele mai multe ori, asociem inconştient termenul „ţigancă” cu o serie de atribute: ghicitoare, murdară, împuţită, opulentă, obraznică, jegoasă. Este foarte cunoscut faptul că romii au fost şi încă sunt ţinte ale atitudinilor sceptice ale populaţiei majoritare. Ei bine, majoritatea femeilor rome sunt invizibile. Zilnic, trecem pe lângă mii de femei care lucrează în domenii precum serviciile medicale, salubritate sau confecţii, dar şi învăţământ, muzică sau teatru. Le remarcam doar în măsura în care corespund cu stereotipul. Te-ai gândit vreodată cât de greu trebuie să fie să renunţi la o parte atât de importantă din identitatea ta, doar ca să te poţi bucura de un tratament normal din partea celor din jurul tău?”, a spus Loredana.

„Conform recensământului de anul acesta, în România traiesc peste 600.000 de romi. În realitate, se estimează că avem mai degrabă în jur de 2 milioane de romi români. Asta înseamnă că aproape 1,5 milioane de romi îşi ascund apartenenţa la această etnie. Asta zice multe despre ce înseamnă să recunoşti că eşti ţigan / ţigancă în România.
În comunităţile de romi este o nevoie acută de modele. Mai cu seamă în rândul femeilor rome, care nu au beneficiat până acum de programe special destinate lor. Femeile rome de succes trebuie să iasă la lumină şi să devină modele pentru tinerele fete fără perspective de viitor din comunitaţile de romi”, a mai adăugat Loredana.

Claudia Bulata: Sunt mândră că sunt romă, pentru că sunt o romă deşteaptă!

Claudia Bulata este contabilă la o fabrică de mobilă, locuieşte în Mizil, judeţul Prahova, şi încearcă, pe cât îi stă în putinţă, să ajute femeile rome din comunitatea sa, convingându-le să se orienteze către şcoală sau către o specializare pentru a găsi un loc de muncă.

„Femeile rome îşi pot găsi un job, dar este foarte greu. Dacă pare a fi romă, femeii i se spune că va fi sunată, dar acest lucru nu se întâmplă. De cele mai multe ori, femeile sunt angajate la munca de jos. Iar când îşi găsesc, sunt discriminate de români”, a spus Claudia Bulata.

În 1986, Claudia Bulata a terminat un liceu cu profil economic, specializarea contabilitate. Din cauza unor probleme care au ţinut-o în spital, a ratat admiterea la facultate. „Am fost foarte dezamăgită şi nu am mai încercat anul următor, pentru că mă temeam de o dezamăgire mai mare. Iar în anul următor, mama mea a murit şi a fost o perioadă grea pentru mine. După, am renunţat la idee şi am căutat un loc de muncă. Am fost repartizată la o societate agricolă, unde lucram ca şi contabil.  Din 1997 lucrez la o fabrică de mobilă, în contabilitate”, a povestit aceasta.

„Femeia romă nu trebuie să se ruşineze de etnia ei niciodată!”

„Cred că prin comunicare se pot rezolva multe probleme. Posibilităţile mele sunt reduse, dar merg în comunitate şi le spun femeilor să trimită copiii la şcoală, să înveţe, să poată avea un loc de muncă. Îi îndrum spre diverse calificări, dar multe dintre femei au copii şi nu pot”, a mai spus Claudia Bulata.

„Femeile rome trebuie să fie mândre de originea lor, să nu ascundă lucrul ăsta. Este mai greu să recunoască mai târziu. Ele nu recunosc că sunt rome deoarece aceasta presupune prejudecăţi nu numai asupra lor, ci şi asupra familiilor lor, copiilor lor. Eu am o carieră, o familie de care sunt mândră. Pentru femeile rome este o luptă continuă, trebuie să muncească mai mult, în condiţiile în care de multe ori sunt discriminate, chiar dacă nu direct”, a conchis aceasta.