Femeile de carieră sunt mai expuse la depresia postnatală. Vezi aici de ce

Femeile care tot amână să devină mame o fac tocmai pentru ca atunci când, în sfârşit, vine momentul „potrivit”, lucrurile să stea perfect. Se gândesc că nu va fi o problemă faptul că puiul lor nu va avea o mămică tocmai tânără şi că acest lucru poate fi compensat prin altele. Nu iau însă în calcul un aspect foarte important: depresia postnatală.

Doamnele care devin mame doar după ce şi-au construit o carieră solidă sunt mai vulnerabile la depresia postnatală. Asta pentru că, explică oamenii de ştiinţă, mamele mai „bătrâne” au tendinţa de a controla totul în mod excesiv, de a se pregăti exagerat pentru venirea pe lume a primului născut şi, implicit, să se enerveze permanent pentru că lucrurile nu sunt sau cel puţin nu par a fi aşa cum trebuie. De aici până la depresie nu este decât un pas mic şi toată lumea are de suferit. Pe de o parte mama, apoi copilul, care nu se bucură de un tratament normal, dar şi tatăl şi cei din jur, care cu siguranţă nu vor şti cum să reacţioneze în asemenea situaţie.

„Femeile care au primul copil la vârste mai înaintate sunt vulnerabile la depresia postpartum. Poate pentru că sunt obişnuite să deţină controlul absolut asupra propriei vieţi, după ce şi-au terminat studiile şi şi-au construit o carieră. Dar un copil nu poate fi controlat, din contră, trebuie să fii foarte maleabil”, explică specialiştii. În caz contrar, intervine sentimentul de dezamăgire, de inutilitate, când lucrurile nu ies aşa cum le-ai plănuit, multe se gândesc chiar că sunt incapabile să fie mame bune.

Potrivit unui studiu realizat în Marea Britanie, din 350 de femei care au devenit mame după 40 de ani, 16,5 la sută au suferit de depresie până la şase luni după naştere.

Alte articole

Valentina Pelinel rupe tăcerea despre perioada postnatală. „Nu am avut depresie, dar au fost oboseală, griji, stres”

Laura Cosoi, mărturisiri despre depresie și viața într-o familie cu patru copii: „Nu mai plâng. Nu am când nici să-mi fie dor de părinții mei”

„Nu nevoia de a controla în sine, ci eşecul în a atinge anumite ţeluri poate declanşa depresia„, explică cercetătoarea Silje Marie Haga, de la Universitatea din Oslo. Aceasta s-a lovit inclusiv de depresii declanşate de faptul că unele femei care şi-ar fi dorit să nască normal au fost nevoite să o facă prin cezariană sau de imposibilitatea de a alăpta copilul.

Nu orice lacrimă vărsată însă de noile mame reprezintă un semn de depresie. Este ceva normal ca trei, patru zile, poate chiar o săptămână după naştere ele să fie mai emotive şi să izbucnească în plâns din orice. Dacă însă perioada se prelungeşte, este posibil să avem de a face cu o depresie postpartum. Aceasta se manifestă prin sentimente de deznădejde, tristeţe, epuizare şi probleme cu somnul. Practic, proaspăta mămică nu se poate bucura de faptul că are un copil. „Depresia în sine este o povară emoţională în plus, pentru că femeia este conştientă de faptul că toată lumea se aşteaptă ca ea să fie fericită”, spune dr. Haga.