Fenomenele climatice extreme, mai frecvente, din cauza încălzirii globale

Acest raport al Grupului de experți interguvernamental pentru evoluția climatului (Giec), discutat în această săptămână în Uganda și care urmează să fie publicat în zilele următoare, este munca cea mai completă desfășurată până în prezent în eforturile de măsurare a impactului pe care îl poate avea încălzirea climei asupra intensității și frecvenței fenomenelor climatice extreme.

Potrivit celor mai pesimiste scenarii stabilite de acest organism științific de referință în ceea ce privește clima, unele regiuni ar putea deveni practic de nelocuit, avertizează versiunea provizorie a rezumatului raportului, obținută de AFP.

„Dacă dezastrele vor surveni din ce în ce mai frecvent și/sau cu o amploare mai mare, unele regiuni vor deveni mai inadacvate ca zone de locuit sau de menținere a activităților de subzistență”, afirmă acesta.

„În unele cazuri, emigrarea va deveni permanentă și va putea introduce noi presiuni în noile zone de primire, pentru regiuni ca atolii„, adaugă documentul.

Alte articole

Fenomenul meteo și mai alarmant care anulează codul roșu de potop. Ce se întâmplă cu vremea

Fenomenul meteo mai periculos ca alertele de Cod Roşu de furtuni. Alertă de la meteorologi, ce ne aşteaptă

Versiunea definitivă a rezumatului va fi dezvăluită vineri la Kampala, la încheierea unei reuniuni care a început luni în capitala ugandeză, cu circa zece zile înaintea deschiderii conferinței anuale a ONU privind clima, prevăzută pentru perioada 28 noiembrie – 9 decembrie la Durban, în Africa de Sud.

Pe un subiect sensibil, asupra căruia climatologii avansează prudent, analiza exhaustivă a mii de studii recente conchide că schimbarea climatică va crește frecvența și intensitatea valurilor de căldură, a cicloanelor și secetei.

Dar nu toate regiunile vor fi afectate cu aceeași intensitate sau în același mod, subliniază oamenii de știință.

În plus, amintește raportul, vulnerabilitatea zonelor populate depinde mai degrabă de gradul de pregătire și de capacitatea de a acționa, decât de evenimentele naturale extreme în sine.

Europa de vest pare să fie zonă de risc pentru valurile de căldură, mai ales pe țărmurile Mediteranei. Vara lui 2003, când temperaturile caniculare au provocat moartea a aproximativ 70.000 de persoane pe tot continentul, ar putea să fie o vară obișnuită la jumătatea secolului XXI, apreciază Giec în document.

Temperatura medie a planetei a crescut cu aproximativ 1 grad Celsius în secolul trecut. Oamenii de știință anticipează o creștere suplimentară de 1 până la 5 grade Celsius până în 2100, în funcție de nivelul emisiilor de gaze cu efect de seră (GES).

Statele Unite și Caraibii ar urma să se confrunte cu uragane cu potențial mai devastator decât în prezent din cauza rafalelor puternice de vânt și ploilor mai intense, arată raportul.

În micile state insulare, principala amenințare o reprezintă creșterea nivelului mării, sursa eroziunii zonelor de coastă, poluarea apei, pierderea terenurilor agricole și, în caz de furtună, creșterea riscului de inundații.

Deja măsurabile, aceste impacturi se vor înrăutăți „foarte probabil” pe măsura trecerii timpului.

„În unele cazuri, ar putea fi necesar să se aibă în vedere o evacuare permanentă”, apreciază rezumatul provizoriu al raportului.

În Africa de Vest, modelele climatice prevăd mai multă secetă în regiunile unde malnutriția este deja răspândită.

În Asia de Sud și Sud-Est, oamenii de știință se așteaptă la o dublare a frecvenței furtunilor violente. În estul continentului, canicula va fi din ce în ce mai intensă.

Acest raport urmează să contribuie la conținutul celui de-al cincilea mare raport Giec privind schimbările climatice, așteptat în 2014, în timp ce ultimul datează din 2007.