Fenomenele meteo extreme vor deveni tot mai dese şi mai violente. „Efectele vor fi incredebile”

”Vom începe să vedem mai multe astfel de (fenomene) meteorologice extreme, atât caniculare cât şi reci – cu efecte incredibil de perturbatoare pentru agricultură, infrastructură şi viaţa umană în sine”, a declarat într-un comunicat Nick Golledge de la Centrul de Cercetare a Antarcticii de la Universitatea Victoria din Wellington. ”Acest lucru nu este luat în considerare în cadrul actualelor politici climatice globale”, a subliniat specialistul.

Publicat în Nature, studiul condus de Golledge şi realizat împreună cu oameni de ştiinţă din Canada, Marea Britanie, Germania şi Statele Unite, a utilizat modele climatice pentru a simula ce s-ar putea întâmpla când apa rezultată în urma topirii calotelor glaciare din Groenlanda şi Antarctica va pătrunde în oceanele de pe Pământ.

Potrivit estimărilor modelizate, în unele zone ale lumii schimbările la nivelul oceanelor vor conduce la înmulţirea fenomenelor meteorologice extreme şi la o variaţie mai mare a temperaturilor înregistrate de la un an la altul.

Citeşte şi Terra va fi bântuită de furtuni. Încălzirea oceanelor va creşte cu 60% frecvenţa taifunurilor şi uraganelor

Alte articole

Canicula extremă vine în valuri, domul de căldură acoperă România. Planeta va depăși în trei ani pragul încălzirii globale de 1,5 grade Celsius

Pământul e înghițit de problemele climatice! Un aisberg uriaș s-a desprins din banchiza Brunt, în Antarctica

În ciuda valului de ger din Statele Unite, unde valorile de temperatură au scăzut în unele cazuri – cum s-a întâmplat în Chicago – sub cele de la Polul Nord, temperaturile la nivel global au crescut şi, în conformitate cu politicile actuale, se preconizează că acestea vor fi cu 3 până la 4 grade Celsius mai mari până în anul 2100, a precizat Golledge.

Cantităţi semnificative de apă rezultată în urma topirii gheţii de la ambii poli vor conduce la perturbarea curenţilor oceanici şi la modificarea climei la nivel mondial, a adăugat cercetătorul.

Studiul a utilizat în premieră modele foarte detaliate care au luat în calcul atât calota glaciară a Groenlandei cât şi pe cea din Antarctica, coroborate cu observaţii satelitare recente care au contribuit la realizarea unor previziuni mai exacte, a explicat Golledge.