Finlanda s-a săturat şi ea de migranţi. Înăspreşte politica de primire a imigranţilor

Finlanda se alătură celorlalte state nordice și înăsprește politica de primire a migranților
Noul plan, compus din aproape 80 de puncte, prevede alocarea de resurse financiare și umane suplimentare autorității care examinează cererile de azil, pentru ca decizia privind acceptarea sau respingerea acestora să se ia mai repede, iar migranții cărora li s-a respins solicitarea să fie expulzați rapid. Dar migranții cu cererea de azil aprobată nu vor primi un titlu de reședință permanent, ci doar unul temporar, iar acesta poate fi oricând anulat dacă între timp în țările lor de origine s-au îmbunătățit condițiile de securitate. Autoritățile de la Helsinki vor reevalua de două ori pe an evoluția acestor condiții în țări precum Afganistan, Siria, dar mai ales Irak, de unde provin majoritatea solicitanților de azil ajunși în Finlanda.

Vor fi create și două centre de repatriere, unde vor fi plasați în vederea expulzării migranții a căror cerere de azil a fost respinsă. Cât despre cei care au fost autorizați să rămână în taberele de refugiați, aceștia vor trebui să și muncească. ‘Nu este vorba în mod necesar despre muncă remunerată. Ar putea fi, de exemplu, participarea la întreținerea taberelor, dar în orice caz ei trebuie să ofere o contraprestație pentru ajutorul pe care-l primesc în Finlanda’, a explicat ministrul finlandez al justiției, Jari Lindstrom.

După ce doua fete minore finlandeze au fost violate de migranți, guvernul de la Helsinki a decis să includă printre aceste măsuri și expulzarea imediată a refugiaților care au comis delicte grave.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Numărul refugiaților din Orientul Mijlociu, Asia și Africa ajunși anul acesta în Finlanda este estimat la circa 35.000, dublu față de anul trecut. Majoritatea intră în țară prin nord, pe la punctul de frontieră Tornio, la granița cu Suedia, ori cu navele maritime de pasageri sosite din Germania. Dar în ultimele luni au început să vină și dinspre Rusia, tot dinspre nord, întrucât Norvegia nu le mai permite accesul. Guvernul de Oslo a închis pentru migranți frontiera cu Rusia, situată în apropierea Cercului Polar, după ce a constatat că tot mai mulți aleg această rută ca alternativă la ruta balcanică.

Alte articole

Claudiu Năsui, fost ministru al Economiei din partea USR, atac la Ilie Bolojan după publicarea datelor INS: ”A dus în derizoriu ideea de reformă. Nu a făcut niciuna în modul corect, doar marketing politic”

Piața muncii se schimbă radial. Ce angajator se află în topul preferințelor și de ce pe candidați nu îi mai interesează doar salariul

Și Suedia, recunoscută pentru politica ei de azil foarte generoasă care a făcut-o să devină, după Germania, a doua destinație preferată de migranții extracomunitari, a fost nevoită la rândul ei să adopte limitări ale acestei politici, după ce a ajuns în situația să nu mai aibă spații de cazare pentru noii veniți. Printre aceste măsuri, ce vor intra în vigoare în al doilea semestru al anului viitor, se numără eliberarea mai multor permise de ședere provizorii în locul celor permanente, înăsprirea condițiilor ce permit migranților să-și aducă familiile și intensificarea expulzărilor în cazul celor cărora li s-a respins cererea de azil. De asemenea, estimând că numărul migranților ajunși anul acesta în Suedia va fi de circa 190.000, executivul de la Stockholm a cerut Uniunii Europene să redistribuie o parte dintre ei către alte state din UE prin mecanismul cotelor obligatorii.

Danemarca a elaborat de asemenea măsuri pentru descurajarea sosirii migranților. După ce în luna august a redus ajutoarele sociale destinate acestora, premierul Lars Lokke Rasmussen a anunțat luna trecută un plan în 34 de puncte, într-unul dintre aceste puncte menționându-se că solicitanții de azil își vor putea aduce familiile în Danemarca abia după trei ani, față de un an cât este prevăzut în prezent.