Fiscul va avea voie să vă intre în casă pentru verificări

Contribuabilii persoane fizice vor fi trataţi de Fisc la fel ca agenţii economici. De acum înainte, vor putea fi controlaţi dacă şi-au declarat toate veniturile realizate şi au achitat la timp impozitele aferente.

Metodele indirecte, utilizate în descoperirea evaziunii fiscale din mediul de afaceri, vor fi aplicate şi în cazul salariaţilor, pensionarilor, şomerilor, lucrătorilor la negru sau a celor ce lucrează în propriile gospodării din mediul rural, astfel ca niciun venit, oricât de mic, să nu scape neimpozitat.
Pentru punerea în mişcare a mecanismului de verificare, Fiscul trebuie să-l informeze pe contribuabil asupra drepturilor şi obligaţiilor ce îi revin în desfăşurarea procedurii potrivit legii fiscale. Dacă vă treziţi cu inspectorul fiscal la uşă, trebuie să ştiţi că, odată cu avizul de verificare, trebuie să vă înmâneze Carta drepturilor şi obligaţiilor persoanei fizice supuse verificării fiscale.
Această reglementare se află în fază de proiect, în dezbatere publică, urmând să fie adoptată prin ordin al Ministrului Finanţelor Publice.
Verificarea unei persoane fizice se poate întinde pe o perioadă de 6 luni până la 12 luni, în cazul în care sunt necesare informaţii din străinătate. Stabilirea situaţiei fiscale reale a contribuabilului se va realiza printr-o documentare laborioasă şi de mare întindere. Fiscul va putea solicita informaţii de la autorităţi şi instituţii publice, precum şi informaţii, clarificări, explicaţii, documente şi alte mijloace de probă de la contribuabilul verificat şi de la persoanele cu care acesta a avut ori are raporturi economice sau juridice.
Datele colectate vor fi confruntate cu declaraţiile fiscale depuse, pentru stabilirea eventualelor diferenţe între impozitele cuvenite statului şi ceea ce s-a plătit, urmând a se stabili măsuri asigurătorii pentru recuperarea sumelor neachitate.
Pe timpul controlului, contribuabilul beneficiază de o serie de drepturi, dintre care amintim:
– dreptul de a solicita amânarea datei de începere a verificării;
– dreptul de a beneficia de asistenţă de specialitate sau juridică
– dreptul de a solicita schimbarea locului de desfăşurare a verificării fiscale;
– dreptul de a solicita prelungirea termenului de prezentare a informaţiilor şi înscrisurilor relevante pentru verificare;
– dreptul de a colabora la stabilirea stării de fapt fiscale şi de a numi persoane pentru a furniza informaţii;
– dreptul de a refuza furnizarea de informaţii. În cazul dreptului de a refuza furnizarea de informaţii, se precizează că de el beneficiază soţul (soţia) şi rudele celui verificat, până la gradul al 3-lea inclusiv. Mai pot refuza, preoţii, avocaţii, notarii publici, consultanţii fiscali, executorii judecătoreşti, auditorii, experţii contabili, medicii şi psihoterapeuţii. Cu excepţia preoţilor, aceştia pot furniza informaţii numai cu acordul contribuabilului controlat;
– dreptul de a fi verificat numai pentru impozitele şi taxele aflate în cadrul termenului de prescripţie;
– dreptul de a fi verificat o singură dată pentru impozitul pe venit şi pentru fiecare perioadă impozabilă;
– dreptul de a fi protejat pe linia secretului fiscal;
– dreptul de a cunoaşte rezultatele verificării fiscale;
– dreptul de a contesta decizia de impunere emisă în urma verificării fiscale.
Pe de altă parte, contribuabilul are următoarele obligaţii:
– să se prezinte la locul, data şi ora precizată în avizul de verificare;
– să furnizeze informaţiile solicitate de organul fiscal;
– să prezinte înscrisuri;
– să permită efectuarea cercetărilor la faţa locului (pe terenuri, în încăperi şi în orice alte incinte, pentru a se face constatări în interes fiscal). În caz de refuz, accesul se face cu autorizarea justiţiei;
– să îndeplinească măsurile dispuse de organul de verificare fiscală;
– să plătească diferenţele de impozit stabilite, dobânzile şi penalităţile de întârziere aferente acestora.
Multe dintre prevederile Cartei (prezentată pe larg pe www.cugetliber.ro, secţiunea economie) sunt neclare. Spre exemplu, în cazul dreptului de a beneficia de asistenţă de specialitate sau juridică, nu se precizează dacă statul asigură asistenţă din oficiu celui verificat, care nu are posibilitatea materială să angajeze un expert financiar sau un avocat. Dacă statul nu asigură asistenţă din oficiu, persoanele în cauză nu vor putea beneficia de acest drept. Acesta va fi un motiv puternic pentru a contesta actul de verificare financiară.
Actul normativ nu precizează nici ce se întâmplă în cazul contribuabilului care refuză să furnizeze informaţiile solicitate de organul fiscal. Este considerat acest fapt contravenţie sau infracţiune şi se sancţionează?
Nu se precizează nici modul în care se consemnează comunicarea dintre inspectorii fiscali care execută verificarea şi contribuabilul verificat, în scris sau verbal, astfel încât să nu existe niciun dubiu privind respectarea procedurilor, a drepturilor şi obligaţiilor de ambele părţi.
Necesară din perspectiva reduceri evaziunii fiscale, introducerea acestui sistem de verificare a situaţiei fiscale a persoanelor fizice deschide poarta abuzurilor. Experienţa ultimilor 23 de ani a demonstrat că Fiscul poate fi folosit împotriva adversarilor politici, dar şi pentru protecţia afacerilor celor aflaţi în anturajul puterii. Este uşor de imaginat că, în viitor, politicienii ori ziariştii incomozi, liderii sindicali prea vocali ori reprezentanţii unor ONG-uri ce se opun măsurilor guvernamentale, pot deveni subiectul unor verificări fiscale televizate, care să-i ţină ocupaţi 6 luni sau chiar un an şi să-i discrediteze în ochii publicului.
Interesul Fiscului pentru persoanele fizice care uită să îşi declare veniturile de câteva mii de lei obţinute din închiriere sau din vânzarea vreunui bun este în discrepanţă cu dezinteresul total pentru aplicarea prevederilor legale referitoare la controlul provenienţei marilor averi.