„Vorbim de circa 400 de mii de persoane – avocaţi, desigur, practicieni în insolvenţă, executori, notari, experţi contabili, evaluatori, consultanţi, medici, farmacişti, arhitecţi, instructori auto sau sportivi, ziarişti freelanceri – pe scurt, cam tot ceea ce înseamnă coloana vertebrală a societăţii, clasa de mijloc. La care trebuie adăugaţi încă cca 600 de mii de salariaţi care au loc de muncă la aceşti independenţi, în curând falimentaţi de stat. Din 2013 până în prezent, fiscul român nu a făcut minimul efort de a calcula sumele anuale finale pe care persoanele care realizează venituri din activităţi independente le datorează cu titlu de contribuţie la asigurările sociale de sănătate (CASS)”, a declarat Piperea pentru Adevărul.ro.

Avocatul precizează că art 75 din Codul fiscal, care dispunea că deductibilitatea CASS se acordă de către Fisc la momentul emiterii Deciziei de regularizare a sănătăţii, a fost abrogat, de unde posibila concluzie că această cheltuială nu ar mai fi deductibilă, „ceea ce ar fi un dezastru”.

Alte Articole

Cât costă să petreci 1 Mai în complexul Andreei Esca! Vilele ...

Harta salariilor în România. În ce oraşe câştigă cei mai ...

Cristian Socol, despre raportul Eurostat pentru România: „E ...

Concret, Codul Fiscal prevedea că angajatorul plăteşte concediul medical salariatului, urmând ca la regularizare, Casa de Sănătate sau, mai nou, Fiscul să-i deconteze cheltuiala. Adică, angajatorul plătea concediul medical la valoarea de 85% din salariu, sumă care i se scădea din contribuţiile la sănătate pe care le plătea luna următoare. Prin abrogarea acestui articol din Codul Fiscal, concediul medical nu i se mai decontează angajatorului, punându-se sub semnul întrebării achitarea către angajat a sumei aferente concediului medical.