38 de suspecţi din Suceava, acuzaţi într-un dosar în care statul a fost prejudiciat cu aproximativ 10 milioane de euro, au fost reţinuţi.

Pe lista celor reţinuţi se numără şi doi oameni mari de afaceri din Suceava: patronul de la Florconstruct şi patronul Hidrotera. Ei se află în arestul IPJ cu propunere de arestare preventivă.

Alte Articole

A MURIT! Mulţi nici nu ştiau că este bolnavă... E doliu în ...

Baroul Bucureşti o apără pe Laura Vicol: „Persistă ...

Nicolae Bănicioiu reacţionează după ce DNA l-a trimis în ...

Zeci de persoane au fost aduse, până luni după-amiază, la sediul DIICOT Suceava pentru audieri, în urma celor 167 de percheziţii făcute în Bucureşti şi în 14 judeţe, anchetatorii aducând la sediul DIICOT şi documente sau calculatoare, potrivit Mediafax.

Firma Florconstruct, al cărui proprietar a fost adus la audieri la DIICOT Suceava, se ocupă cu construcţii de drumuri, producere de agregate şi mixturi asfaltice, dar şi salubrizare şi are mai multe contracte încheiate cu primăriile din Suceava, Rădăuţi, Făclticeni, Câmpulung Moldovenesc.

Această firmă a câştigat, în asociere, lucrările de asfaltare în municipiul Suceava, iar la sfârşitul săptămânii trecute, tot în asociere, a câştigat licitaţia de salubrizare a municipiului Suceava, licitaţie contestată de firma Rosal.

De asemenea, Florconstruct asigură salubrizarea în 25 de comune din judeţul Suceava.

În dosarul în care a fost adus la audieri Vasile Florea este vizată o grupare specializată în evaziune fiscală şi spălare de bani cu un prejudiciu de 9,8 milioane de euro. În acest caz ar urma să fie audiate, la DIIICOT Suceava, 110 persoane.

Potrivit unui comunicat transmis, luni dimineaţă, de DIICOT, în judeţul Suceava s-a constituit un grup infracţional organizat cu ramificaţii pe aproape întreg teritoriul ţării, având ca scop sustragerea de la plata obligaţiilor fiscale datorate bugetului de stat, prin înregistrarea în evidenţele contabile a unor facturi care nu au la bază operaţiuni reale ori evidenţierea altor operaţiuni fictive având ca rezultat diminuarea bazei impozabile şi însuşirea în mod ilegal a sumelor provenite din aceste activităţi.

Principalii membri ai grupării ar fi şase tineri din judeţul Suceava. La această reţea ar fi aderat şi un bărbat de 42 de ani din oraşul botoşănean Bucecea, care, cu ajutorul unui bărbat din Bacău, ar fi preluat societăţi comerciale atât din Suceava, cât şi din ţară, ultimul fiind desemnat asociat şi administrator al firmelor preluate.

Ulterior, aceste societăţi ar fi fost puse la dispoziţia liderului grupului infracţional, care le-ar fi introdus într-un circuit financiar fraudulos. Astfel, în numele acestor firme care derulau tranzacţii cu materiale de construcţii ar fi fost emise facturi fiscale fictive având ca beneficiari diverse societăţi din judeţele Suceava, Botoşani, Bacău, Dâmboviţa, Neamţ, Timiş, Vrancea, Braşov, Mureş, Galaţi, Vâlcea, Ilfov, Iaşi, Olt şi municipiul Bucureşti. În baza facturilor fictive, aceste firme ar fi colectat TVA aferentă tranzacţiilor fictive şi şi-ar fi diminuat profitul obţinut în urma activităţii comerciale desfăşurate.

Astfel, prin activităţile infracţionale desfăşurate de către membrii grupului infracţional bugetul statului ar fi fost grav prejudiciat, prin neachitarea TVA şi a impozitului pe profit, unele din aceste societăţi beneficiind chiar de rambursări ilegale de TVA.

Membrii grupării sunt suspectaţi că intrau în contact direct cu administratori de societăţi comerciale interesaţi să îşi diminueze baza impozabilă, iar prin intermediul firmelor pe care le deţineau sau le controlau realizau vânzări fictive de bunuri către aceste societăţi comerciale „recrutate”, fiind emise facturi fictive pentru marfă inexistentă în realitate, pe care societăţile beneficiare le introduceau în contabilitate. Pentru a se da o legitimitate şi o aparenţă de legalitate tranzacţiilor comerciale, membrii grupării ar fi oferit administratorilor societăţilor comerciale „recrutate” bani, reprezentând contravaloarea mărfii „livrate” pentru ca aceştia să facă viramente bancare către societăţile emitente ale facturilor fiscale fictive.

Membrii grupării sunt suspectaţi că retrăgeau aceste sume, beneficiind de un comision din partea societăţilor comerciale evazioniste, reprezentat de o cotă parte din suma cu care a fost prejudiciat bugetul de stat. După o perioadă în care firmele controlate de membrii grupării nu achitau la bugetul de stat TVA-ul colectat şi impozitul pe profit aferent acestor tranzacţii, aceştia ar fi cesionat societăţile comerciale în cauză, iar după câteva luni acestea intrau în faliment.

Astfel, se suspectează că transferurile succesive de bani, efectuate din conturile societăţilor „recrutate” prin conturile membrilor controlate de membrii grupului infracţional, au avut ca scop spălarea banilor proveniţi din evaziune fiscală pentru ca în final sumele iniţiale să se întoarcă la beneficiarii facturilor fictive, fiind diminuate doar de comisioanele bancare aferente operaţiunilor efectuate şi comisioanele plătite membrilor grupului care au sprijinit realizarea acestor activităţi infracţionale.

Prejudiciul adus bugetului de stat, estimat până în această fază a cercetărilor, ar fi de 9,8 milioane de euro.

În acest dosar s-a dispus începerea urmăririi penale în cazul a 118 persoane fizice şi 39 de persoane juridice.