Fiul lui Mihai Şora sare în apărarea tatălui: A fost obligat să lucreze la Ministerul de Externe

Punctul 1 este fals in sensul interpretärii tendentioase a unor facte reale. Punctul 2 este de-a dreptul o minciunä. Am sä explic:

1) Apartenenta lui Sora la PCF pinä la 1948 se explicä prin faptul cä pinä in 1945 a luptat in Rezistenta Francezä contra ocupatiei Hitleriste a Frantei. Este stiut, cä un segment important din structura rezistentei era compusä din comunisti, care erau bine organizati. Dar comunistii din Rezistenta Francezä – sau in orice caz un numär mare dintre ei – nu pot fi comparati cu teroristii dogmatici educati la Moscova si trimisi dupä räzboi ca agenti stalinisti in tärile Europei de est, pentru a instaura acolo dictatura comunistä. Foarte multi comunisti din Rezistenta Francezä erau deci pur si simplu minati de idealul libertätii. Asa si tatäl meu.

2) In 1948 tatäl meu a fäcut o cälätorie in Romänia, cu scopul de a-si vizita pärintii, pe care nu-i väzuse de 10 ani. Vizita trebuia sä dureze 3 säptämini. Ajuns in Romänia a fost de la inceput urmärit permanent de Securitate. La data intoarcerii sale in Franta, agenti ai securitätii l-au debarcat la granita cu Ungaria cu forta din tren si l-au readus sub escortä la Bucuresti. Aici i s-a pus in vedere sä lucreze in cadrul Ministerului de Externe, condus de Ana Pauker. Asta era un ordin. Cu aceastä ocazie a fost informat, cä nu mai are voie sä päräseascä Romänia.

Am spus cä trebuia sä lucreze „in cadrul“ ministerului si nicidecum „in cabinetul Anei Pauker“ – o micä diferentä ! Actuala acuzatie, cä ar fi colaborat si lucrat „in cabinetul Anei Pauker“ e pur si simplu falsä. Tatäl meu nu a primit nici o functie de decizie – asa cum sugereazä detractorii lui – deci nu a lucrat „in cabinet“, ci a fost obligat sä lucreze. Functia era legatä de competenta sa in cea ce priveste limba francezä si situatia politico-culturalä din Franta. Munca sa consta din traduceri de acte sau alte texte din francezä in romänä si invers. In plus trebuia sä redacteze zilnic pentru uzul sefilor un rezumat din toatä presa francezä in limba romänä. Atit!

Dupä episodul de la Ministerul de Externe, a locuit un timp sub regimul de domiciliu fortat, intr-ün subsol de pe Bulevardul Dacia din Bucuresti. Apoi, in timpul copiläriei mele, pinä in 1963 familia noasträ de 5 membri a locuit intr-un apartament impärtit artificial pentru 3 familii. Baia si Bucätäria, erau folosite in comun. Trebuie oare subliniat, cä nu asa locuiau cei ce sustinreau regimul comunist?

Mihai Sora nu a comis niciodatä vreo actiune politicä reprobabilä. Acest lucru este valabil mai ales pentru cea mai cumplitä perioadä a comunismului. Faptul cä nu a fäcut inchisoare sub comunisti, nu inseamnä deloc cä ar fi fost un profitor al regimului. Asta pot s-o afirm eu, care il cunosc totusi destul de bine…”, a scris Tom Şora pe Facebook.

Un clip publicitar realizat de agenţia Papaya la 30 de la Revoluţie îl are în centru pe Mihai Şora, care povesteşte cum regimul comunist i-a furat tinereţea. Imediat au apărut reacţii în spaţiul public, arătând cererea de adeziune la Partidul Comunist a lui Mihai Şora şi făcând trimitere la perioada în care a lucrat la Ministerul de Externe, în plin regim stalinist.