INS anunţă scădere de 12%, dar Florin Cîţu declară: „Veşti bune, în contextul celei mai mari crize economice din ultima sută de ani”

„Vești bune din economie, în contextul celei mai mari crize economice din ultima sută de ani. În trimestrul II economia a fost afectată de aproape două luni de stare de urgență. Totuși, investițiile au avut o contribuție pozitivă la creșterea economică de 0.4 puncte procentuale. Nu cred că sunt multe țări care pot arata o astfel de performanță.

A doua veste bună, în iulie câştigul salarial mediu nominal net a crescut cu 8,1% față de iulie 2019. Această CREȘTERE a venitului NET de care beneficiază milioane de români este foarte importantă, mai ales în contextul crizei economice globale. Pentru a menține ritmul și a asigura revenirea rapida a economiei este nevoie că politica fiscala și monetară să lucreze împreună.

Citelte şi Orban, despre recordul atins de euro: „Sunt perioade în care exista presiune asupra cursului. BNR va reuşi să păstreze stabilitatea”

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Spațiul fiscal este limitat dar mai este loc de relaxare pe partea de politica monetară, atât la dobânzi cât și la rezerve minime obligatorii. Injecția de lichiditate în economie de până acum a funcționat perfect. Trebuie să continuăm”, a scris Florin Cîţu, pe Facebok.

Alte articole

Veşti bune de la ING: Boom economic pentru România în 2027, după trei ani de stagnare

FMI a redus la jumătate creșterea prognozată a economiei românești. Și Ertse, grupul care deține BCR, scade prognoza de creștere

Pe de altă parte, economia României s-a contractat în termeni reali cu 12,3% în T2/2020 faţă de T1/2020 şi cu 10,5% faţă de perioada similară a anului trecut, în timp ce pentru primul semestru, PIB a scăzut cu 4,6%, pe seria brută şi cu 3,9% pe seria ajustată sezonier comparativ cu S1/2019, arată datele publicate marţi de Institutul Naţional de Statistică.

INS a reconfirmat astfel scăderea economică anunţată odată cu publicarea în luna august a primelor date semnal, menţionând că estimările sunt afectate de dificultăţile create de criza pandemică şi de instituirea stării de urgenţă. „Aceste dificultăţi au fost legate de colectarea datelor de bază care reprezintă intrări pentru conturile naţionale şi s-au concretizat printr-o creştere a ratei de non-răspuns. Pentru completarea informaţiilor au fost utilizate surse alternative pentru a afecta, cât mai puţin posibil, calitatea indicatorilor produşi„, se arată în comunicat.