Datoria publică a României ar putea atinge pragul de 80% din PIB până la finalul acestui deceniu, avertizează Florin Cîțu, fost prim-ministru și ministru de Finanțe. Într-o analiză recentă, publicată pe pagina sa de Facebook, acesta susține că, în lipsa unor măsuri structurale reale, ajustarea bugetară nu va veni din inițiativa guvernului, ci va fi forțată de piețele externe.
„Deficitul bugetar spre 9% din PIB in 2025 – cea mai mare probabiliate de ajustare forțată, din 2010 încoace.
Având în vedere execuția bugetară și majorările de taxe din ultimii ani, deficitul bugetar al României se va situa, cel mai probabil, între 8,5% și 9% din PIB la finalul lui 2025”, își începe Florin Cîțu analiza.
Citește și : Se schimbă banii luni, 28 iulie 2025! BNR a făcut anunțul despre cea mai nouă monedă a României
Fostul premier susține că nu creșterea taxelor este soluția scoaterii din criză a ajustării economiei și că, în acest ritm, datoria publică ar putea să atingă pragul de 80% din PIB în 2030.
„Creșterea taxelor a devenit soluția preferată pentru ajustare, în ciuda dovezilor că nu funcționează. Această abordare nu doar că descurajează economia reală, dar generează și efecte secundare dăunătoare: evaziune crescută, inflație și blocaj investițional.
În scenariul cel mai plauzibil, chiar dacă în 2026 s-ar înregistra o reducere temporară a deficitului (presupunând adoptarea unor reforme minime), este foarte probabilă o revenire a derapajului în 2027 și 2028, în lipsa unor măsuri structurale. Iar în acest ritm, datoria publică va atinge pragul de 80% din PIB în 2030”, arată acesta.
Momentul startului reformei ar putut fi fost chiar acela al reducerii structurii guvernului la 12 ministere, fără vicepremieri sau cheltuieli suplimentare. Florin Cîțu arată că este prea târziu să se facă reduceri semnificative de cheltuieli și că, în lipsa unor reforme masive, se va ajunge la negocieri cu FMI, Banca Mondială și Comisia Europeană.
„Această traiectorie putea fi evitată. Momentul oportun pentru credibilitate si inceperea unor reforme a fost la învestirea guvernului, când se putea propune o structură redusă: 12 ministere, fără vicepremieri, fără cheltuieli permanente suplimentare.
Acum, pentru 2025, este deja prea târziu pentru reduceri semnificative și permanente de cheltuieli.O ajustare minoră ar putea avea loc în 2026, dar doar dacă până la finalul lui 2025 se adoptă câteva reforme reale – nu doar ajustări contabile sau cosmetice.
Evoluțiile din ultimele opt luni indică limpede că ajustarea reală a deficitului bugetar va fi impusă de piețe – prin creșterea costurilor de finanțare și scăderea încrederii. Abia apoi va urma, inevitabil, un program de salvare negociat cu troica (FMI, Comisia Europeană, Banca Mondială)”, își încheie postarea fostul premier.