Ce deficit de energie va avea România la iarnă. Este risc de alertă pe anumite segmente orare

Analiza DEN relevă că vârful de consum de seară nu poate fi acoperit integral din producția internă și că importurile de energie vor fi necesare pentru funcționarea sistemului energetic național (SEN) în condiții de siguranță.

Potrivit Profit.ro, rezerva minimă necesară pentru operarea sigură a SEN este de 1.000 MW, însă mobilizarea integrală a rezervelor interne acoperă doar parțial această cerință, ceea ce creează diferențe neacoperite semnificative, care trebuie gestionate prin importuri și măsuri suplimentare.

″Urmare a analizei efectuate, se constată faptul că, atât în scenariul moderat, cât și în scenariul pesimist, vârful de consum nu se poate acoperi integral din producția internă, fiind necesar importul de energie electrică. Astfel, în scenariul moderat, la vârful de consum de seară se înregistrează un deficit de aproximativ 1.120 MW. Dat fiind că, pentru funcționarea în condiții de siguranță a sistemului energetic național (SEN), rezerva minimă necesară pentru funcționarea sigură a sistemului energetic este de 1.000 MW, și doar 520 MW pot fi acoperiți prin mobilizarea integrală a rezervelor din sistem, diferența neacoperită pentru funcționarea în condiții de siguranță în acest scenariu este de aproximativ 1.600 MW. În scenariul pesimist, la vârful de seară, se înregistrează un deficit de producție de aproximativ 3.800 MW; pentru acoperirea rezervei minime, se pot acoperi doar 500 MW prin mobilizarea integrală a rezervelor din sistem, de aceea, în acest scenariu, diferența neacoperită pentru funcționarea în condiții de siguranță este de aproximativ 4.300 MW″, se arată într-un document oficial al Ministerului Energiei.

Legislația Uniunii Europene prevede că atunci când un sistem energetic național funcționează fără rezerve suficiente, acesta intră în stare de alertă. Conform Regulamentului UE 1485/2017, ″starea de alertă″ înseamnă starea în care sistemul se află în limitele de siguranță în funcționare, dar în care a fost detectată o contingență cuprinsă în lista de contingențe, la a cărei apariție măsurile de remediere disponibile nu sunt suficiente pentru a menține starea normală de funcționare″.

Alte articole

Ilie Bolojan anunță noi măsuri de austeritate pentru reducerea cheltuielilor. Ce îi așteaptă pe români în luna noiembrie

Alertă în București! Strada Ion Câmpineanu, blocată după ce un bucureștean a reclamat la 112 miros puternic de gaze

Citeşte şi: Lege pentru serviciul militar în România. MApN introduce stagiul militar voluntar. Cum se va face recrutarea

În astfel de situații, operatorii de transport și sistem (OTS) iau măsuri pentru a restabili rezervele necesare.

″Dacă sistemul este în stare de alertă din cauza rezervelor insuficiente de putere activă (…), operatorii de transport și sistem (OTS) din blocurile RFP în cauză, în strânsă cooperare cu alți OTS din zona sincronă și cu OTS din alte zone sincrone, iau măsuri pentru a restabili și înlocui nivelurile necesare ale rezervelor de putere activă. În acest scop, OTS dintr-un bloc RFP au dreptul de a solicita modificări ale producției sau consumului de putere activă al unităților generatoare sau al unităților consumatoare din zona lor de reglaj pentru a reduce sau pentru a elimina încălcarea cerințelor privind rezerva de putere activă″, prevede regulamentul european.

Scenariile evaluate de DEN iau în considerare condiții meteorologice deosebite, inclusiv 7-10 zile geroase cu temperaturi între -10 °C și -20 °C, care pot reduce semnificativ producția centralelor eoliene. Vârful de consum maxim prognozat se situează între 9.100 MW în scenariul moderat și 9.500 MW în cel pesimist, perioadă în care producția fotovoltaică este inexistentă. De asemenea, analiza nu include valori de export de energie, iar capacitatea maximă de transfer în interconexiune pentru sezonul rece este estimată la 4.500 MW la export și 4.200 MW la import.

Citeşte şi: Ajutoare la căldură 2025. Ce venituri trebuie să ai pentru a primi banii până în martie 2026