Florin Cîțu dezvăluie cum pot fi reduse taxele: ”Cei care iau deciziile nu răspund pentru consecințele lor”

Florin Cîțu avertizează că România riscă să încheie anul 2026 în recesiune și spune că măsurile fiscale adoptate începând din 2022 au afectat economia țării și au dus la încetinirea creșterii economice.

Florin Cîțu: Datele prezentate ieri de INS nu sunt o surpriză. Sunt o confirmare

Fostul premier susține că datele publicate miercuri de INS privind intrarea României în recesiune tehnică nu sunt o surpriză. Acesta critică majorările de taxe și intervențiile statului în economie din ultimii.

”Datele prezentate ieri de INS nu sunt o surpriză. Sunt o confirmare. Din iulie 2022, fiecare creștere de taxe, fiecare măsură iliberală, fiecare intervenție în economie a urmat același tipar: previzibil, documentat, anunțat. Dar economiile fragile nu cad brusc. Se degradează metodic, până când datele confirmă ceea ce era deja vizibil în arhitectura economiei.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

INS reconfirmă recesiunea tehnică și deteriorarea accelerată a economiei: PIB în T1 2026 cu -1,7% față de T1 2025, inflație la 10,7% și o probabilitate ridicată ca întreg anul 2026 să fie în recesiune. Dacă scenariul meu se confirmă, va fi primul an după 2010 cu scădere anuală a PIB-ului, excluzând perioada pandemiei. Asta chiar este contraperformanță. În 2010 economia globală suferea consecințele crizei subprime. În 2020 era lovită de pandemie. În 2026, România suferă de prea multă autosuficiență. Iar asta costă.

Alte articole

Criza politică are deja efecte economice grave. Banca Mondială reduce drastic prognoza pentru România

Denise Rifai, dezvăluiri incendiare despre prietenia cu Florin Cîțu: ”M-a dezamăgit în secunda în care a devenit prim-ministru”

Așa cum spun de ani de zile, aici te duc, inevitabil, o politică fiscală prociclică și o politică monetară care o acomodează.
Bineînțeles, cei care au crescut taxele ani la rând vă spun acum că taxele nu pot fi scăzute. Exact cei care au dus economia aici vă explică acum că nu există alternativă. Evident că taxele pot fi reduse.

Dar pentru asta trebuie să gândești liberal — să pui pe primul loc proprietatea privată, antreprenorii și economia de piață, nu statul și reflexul permanent de a controla tot.

Cel mai grav este altceva. Cei care iau deciziile nu răspund pentru consecințele lor. Unii se văd chiar avansând în funcție. Este normal: nu au skin in the game. Pot greși sistematic fără să suporte personal costul, atâta timp cât interesele grupărilor pe care le reprezintă o cer. Populația nu are același lux.

Un sistem complex fără skin in the game nu învață. Nu devine antifragil (devine mai fragil cu fiecare criza). Continuă să intervină în aceleași variabile greșite și apoi se miră de același rezultat.

Aceasta este, de altfel, traiectoria oricărei guvernări cu măsuri socialiste. Oriunde, oricând”, a transmis fostul premier pe pagina sa de Facebook.

Citește și Economia României este în recesiune de trei trimestre. Adrian Negrescu: Datele INS arată o scădere semnificativă a consumului, o încetinire a economiei, dar nu suntem în criză economică

Economia României s-a contractat și la începutul anului 2026, atât față de trimestrul anterior, cât și față de anul trecut. În luna aprilie 2026, rata anuală a inflației atinge 10,7%, arată datele Institutului Național de Statistică. În martie 2026, rata anuală a inflației a fost 9,87%.

Economia României a scăzut cu 0,2% în primul trimestru. Produsul intern brut al României în trimestrul IV 2025 a fost, în termeni reali, mai mic cu 1,9% comparativ cu trimestrul III 2025, acesta fiind al doilea trimestru consecutiv de scădere, după ce și în trimestrul 3 produsul intern brut a scăzut față de trimestrul 2 cu 0,2%.

După opt luni de creștere la valori de peste 9%, în aprilie 2026 inflația anuală atinge pragul de 10,7%. Astfel, în aprilie rata anuală a inflației, comparativ cu luna similară a anului precedent, a fost 10,71%, cele mai mari creșteri de preţuri înregistrându-se la servicii, 13,04%. În acelaşi interval de timp, preţurile mărfurilor nealimentare s-au majorat cu 12,02%, iar cel al mărfurilor alimentare cu 7,39%.

Citește și Grindeanu îl mitraliază pe Bolojan: „Au promis reformă. Au livrat recesiune! Au promis disciplină. Au livrat falimente! Au promis stabilitate. Au livrat o jumătate de milion de șomeri!”