Florin Cîţu, în faţa primei moţiuni de cenzură din această sesiune. Şansele ca noua coaliţie anti-Cîţu să dărâme Guvernul

Partidele parlamentare de Opoziţie s-au întrecut în a dărâma Guvernul condus de Florin Cîţu. Primii care au depus o moţiune de cenzură au fost chiar USR-PLUS, partenerii de coaliţie ai PNL, pe fondul scandalului din arcul guvernamental, declanşat după ce premierul Florin Cîţu l-a demis pe Stelian Ion din funcţia de ministru al Justiţiei.

Cu toate că a fost depusă pe 6 septembrie, înaintea celei PSD, moţiunea USR-PLUS şi AUR a fost blocată. S-a recurs la tergiversări repetate şi la o sesizare la CCR, astfel că nu a ajuns la vot nici în acest moment.

Plenul comun al Parlamentului va vota marţi moţiunea de cenzură depusă de PSD, intitulată ”Stop sărăciei, scumpirilor şi penalilor. Jos Guvernul Cîţu!”, semnată de 157 de parlamentari social-democraţi. Senatorii şi deputaţii de la USR-PLUS şi cei de la AUR au declarat în repetate rânduri că vor vota moţiunea PSD, notează News.ro.

În aceste condiţii, premierul Florin Cîţu se confruntă cu o margă majoritate care ar putea decide dărâmarea Guvernului. Vorbim de parlamentari PSD, USR-PLUS, AUR, cărora li s-ar putea adăuga senatori şi deputaţi care l-au susţinut pe Ludovic Orban la Congresul PNL din 25 septembrie.

Alte articole

Deficitul bugetar, la fel de ridicat ca în 2024, când România a bătut recordul în UE

Florin Cîţu, despre mărirea taxelor pentru acoperirea deficitului: „Nu ai cum să salvezi o economie cu creşteri de taxe. Par măsuri luate din manualul lui Dragnea”

Citeşte şi: Își dorește Ludovic Orban suspendarea lui Klaus Iohannis? ”A încălcat Constituția României. Cum să se implice în alegerile interne dintr-un partid politic”

Florin Cîţu, în faţa primei moţiuni de cenzură din această sesiune parlamentară. De câte voturi e nevoie pentru demiterea Guvernului

Potrivit Constituţiei, Camera Deputaţilor şi Senatul, în şedinţă comună, pot retrage încrederea acordată Guvernului prin adoptarea unei moţiuni de cenzură, cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor.

Moţiunea de cenzură poate fi iniţiată de cel puţin o pătrime din numărul total al deputaţilor şi senatorilor, se comunică Guvernului la data depunerii şi se dezbate după 3 zile de la data când a fost prezentată în şedinţa comună a celor două Camere.

Dacă moţiunea de cenzură a fost respinsă, deputaţii şi senatorii care au semnat-o nu mai pot iniţia, în aceeaşi sesiune, o nouă moţiune de cenzură, cu excepţia cazului în care Guvernul îşi angajează răspunderea în Parlament, potrivit art. 114 din Constituţie.

Pentru a fi adoptată moţiunea, este nevoie de 234 de voturi.

Aritmetica parlamentară a Opoziţiei arată astfel:

• PSD -157 de parlamentari;
• USR-PLUS – 80 de parlamentari
• AUR – 43 de parlamentari

Dacă toţi parlamentarii ar vota marţi, moţiunea de cenzură PSD ar fi adoptată cu 280 de voturi, cu 46 de voturi mai mult decât cele minimum de 234 de voturi necesare pentru dărâmarea Guvernului condus de Florin Cîţu.

Citeşte şi: Mișcare-bombă pe scena politică. Ludovic Orban, pregătit să își facă un nou partid: Sunt gata să creez o nouă construcție politică

Potrivit sursei citate, celor 280 li s-ar putea alătura şi unii parlamentari liberali care l-au susţinut pe Ludovic Orban la Congresul din 25 septembrie. Înainte de Congres, fostul lider PNL se baza pe sprijinul a aproape 50 de colegi. De altfel, Ludovic Orban a anunţat că el nu va vota moţiunea de cenzură la adresa Guvernului.

De cealaltă parte, PNL are 134 de parlamentari. Liberalii se bazează şi pe voturile UDMR care are 29 de deputaţi şi senatori. Cei 18 parlamentari ai minorităţilor naţionale ar putea să nu ia parte la vot. Mai sunt patru voturi ale parlamentarilor neafiliaţi, care vor vota ”în funcţie de propria conştiinţă”.

Florin Cîţu, în faţa primei moţiuni de cenzură din această sesiune. PNL face zid în jurul premierului

De altfel, preşedintele Florin Cîţu a anunţat că au fost mandataţi mai mulţi parlamentari PNL pentru a convinge reprezentanţii Opoziţiei să nu voteze moţiunea de cenzură. Principalele motive sunt reprezentate de faptul că România se confruntă cu valul patru al pandemiei şi, în consecinţă, are nevoie de un Guvern „cu puteri depline”.

Mai mult, Florin Cîţu a lansat un avertisment la adresa parlamentarilor USR-PLUS: dacă vor vota moţiunea PSD, atunci orice cale de împăcare şi de refacere a coaliţiei de guvernare încetează.

În schimb, sunt şi liberali care vor un Guvern minoritar PNL. În cazul în care moţiunea de cenzură trece în Parlament, o astfel de formulă guvernamentală ar putea fi susţinută în Parlament doar pentru a gestiona actuala criză sanitară.

În acest context, Dacian Cioloş, noul preşedinte USR, a subliniat că nu va mai susţine un Guvern cu Florin Cîţu premier, aceasta fiind principala condiţie pentru a reveni la masa negocierilor cu PNL. Mai mult, Cioloş a spus că nu va susţine nici varianta unui Guvern minoritar condus de Florin Cîţu.

Ce se întâmplă după votarea moţiunii de cenzură împotriva Guvernului Cîţu

Calculele din Parlament arată că sunt şanse mari ca Guvernul Cîţu să fie demis. După vot, preşedintele Klaus Iohannis urmează să cheme toate partidele parlamentare la Palatul Cotroceni penttru consultări, pentru ca, în final, să vină cu o nouă propunere de premier.

Potrivit Constituţiei, noul premier desemnat are la dispoziţie 10 zile pentru a veni în faţa Parlamentului cu o nouă echipă de miniştri şi cu un program de guvernare, pentru a primi votul de încredere.

În cazul în care moţiunea de cenzură va pica, la vot, Guvernul Cîţu rămâne în funcţie, însă se va pregăti pentru o nouă moţiune de cenzură, a celor de la USR-PLUS şi AUR, care urmează să intre la vot în Parlament, în perioada imediat următoare.