Florin Iordache: Cam o cincime din Codul actual de procedură civilă a fost modificat

„Am finalizat dezbaterile la codul de procedură civilă. procedural, de aici înainte va merge la Senat în calitate de primă Cameră. În funcţie de forma care va fi adoptată la Senat (…) va fi din nou sesizată Comisia noastră pentru a face un nou raport către Camera Deputaţilor care este cameră decizională. Sunt foarte multe articole noi introduse, statistic. Noi am iniţiat acest proiect de lege ţinând cont numai de deciziile Curţii care vizau Codul de procedură civilă în jur de 18 articole, prin propunerile care au fost făcute de către CSM, asociaţiile profesionale şi ÎCCJ, Parchet general şi ONG-uri s-a ajuns a se modifica în jur de 110 articole, ceea ce este foarte mult, practic, cam o cincime din codul actual de procedră civilă a fost modificat, repet, la propunerile pe care le-au făcut asociaţiile profesional, CSM, Parchetul general. Semn este că atunci când a fost adoptat şi acest Cod de procedură civilă, iată că în practică s-a demonstrat că foarte multe articole sunt inaplicabile sau foarte multe articole vin să încurce”, a afirmat deputatul PSD, Florin Iordache.

Acesta a adăugat că una dintre modificări elimină obligaţia ca cetăţenii să fie reprezentaţi de un avocat atunci când fac recurs.

„Pentru simplul cetăţean era acea chestiune care viza posibilitatea de a fi obligatoriu sau nu asistat de un avocat şi cred că este o chestiune foarte bună faptul că acea chestiune a fost eliminată. Se preciza, printr-un amendament, că la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, cetăţeanul care era nemulţumit de o soluţie anterioarpă dacă nu era reprezentat de un avocat, tot recursul pe care îl făcea nu era luat în calcul dacă era semnat de el sau de un apropiat. O altă modificare este cea care vizează procedura de filtru, astfle încât un proces să fie mai rapid şi să se desfăşoare potrivit normelor de drept. O altă modificarea importantă este cea care vizează obligativitatea de a fi înregistrată depoziţia şi tot ceea ce spune un martor în timpul unui proces fără să treacă prin filtrul judecătorului cum se făcea până acum. de fapt judecătorul făcea un rezumat la ce spunea martorul sau cel care trebuia să depună o depoziţie. Sunt lucruri importante. cred că este un câştig că am reuşit să stăm la aceeaşi masă oamenii politici şi practicienii dreptului”, a explicat Iordache.

De cealaltă parte, deputatul USR, Ion Stelian, a criticat eliminarea unei prevederi din Codul de procedură civilă care se referă la executarea silită.

„Există câteva articole care mie mi-au trezit suspiciuni şi care pun în dificultate cetăţeanul de rând. Sunt foarte mulţi oameni cu credite. Aceşti oameni care se văd executaţi silit au posibilitatea atacării titlului executoriu pe calea contestaţiei la executare. Acum a fost eliminată această posibilitate. Vor putea să atace acele titluri executorii contractele bancare, în general pentru clauze abuzive doar pe cale separată. Vor trebui să pornească un proces separat şi nu se va ştii dacă se va suspenda executarea silită. Deci mi se pare că nu sunt foarte bine protejaţi”, a afirmat Ion Stelian.

Parlamentarul USR a mai precizat că a fost introdus „pe sub uşă” un amendament prin care a fost eliminată posibilitatea recursului în litigiile care au ca obiect protecţia consumatorului şi cele demarate în baza Legii dării în plată.

„S-a introdus pe sub uşă, cum s-ar spune, un amendament fără nicio explicaţie, deşi am cerut în mod expres explicaţii domnului Iordache, dar nu am primit niciun răspuns, cu privire la eliminarea căii de atac a recursului în procesele legate de protecţia consumatorului şi cele pornite în baza Legii dării în plată. Iarăşi este vorba de chestiuni care ţin de protecţia cetăţenilor de rând care au credite, care au probleme de genul acesta şi mi-e teamă să nu existe anumite presiuni din acest mediu financiar cu privire la urgentarea procedurilor astfel încât să se execute silit mai repede aceşti debitori”, a completat Ion Stelian.

Proiectul de lege care aduce modificări Codului de procedură civilă va intra la vot în plenul Senatului, primă cameră sesizată, for decizional fiind Camera Deputaţilor.