Comisia Iordache a modificat legile justiţiei într-o singură zi. Contre între Florin Iordache şi ministrul Tudorel Toader

Raportul Comisiei Iordache a fost adoptat cu 12 voturi „pentru” şi 7 voturi „împotrivă”.

Membrii comisiei au votat eliminarea tuturor articolelor, sintagmelor și cuvintelor despre care CCR a spus că sunt neconstituționale şi a decis că în aceste cazuri se revine la forma în vigoare a Codului Penal.

Modificările care au fost declarate constituționale, precum şi cele care nu au fost atacate la CCR și se prezumă ca fiind constituționale au fost păstrate.

Parlamentarii liberali şi ai USR au propus respingerea proiectului de modificare a Codului penal şi, respectiv, amânarea discuţiilor, propunerile fiind respinse prin vot de comisie.

Raportul urmează să intre miercuri în dezbaterea plenului Senatului, după cum a anunţat preşedintele Comisiei speciale, Florin Iordache. El a precizat că marţea viitoare comisia se va reuni din nou, astfel încât miercuri aceste modificări să fie adoptate în plenul Camerei Deputaţilor, în calitate de for decizional.

Contre Iordache – Toader

La discuţiile de marţi din Comisia Iordache a participat şi ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, care a fost întâmpinat cu răceală. 

Preşedintele comisiei, Florin Iordache, i-a reproşat ministrului Tudorel Toader, în debutul ședinței comisiei speciale dedicate modificării Codului penal, că a venit neinvitat la ședință și că nu a modificat el actul normativ prin ordonanță de urgență.

”Suntem aici pentru că dintr-o regretabilă eroare Guvernul nu a reușit să implementeze modificările declarate constituționale la Codul penal. Azi nu am invitat niciun reprezentant al ministerului. Ministerul Justiției a avut la dispoziție patru luni să ducă la îndeplinire dispozițiile și ne-am trezit că suntem în aceeași situație. Deci poziția noastră este de a discuta, iar acele articole neconstituționale să fie eliminate, să trimitem Sentului Codul penal cu articolele declarate constituționale și să fie adoptat mâine (miercuri – n. red.). Săptămâna viitoare să fie adoptat și de Camera Deputaților. Președintele să aibă două legi, Codul penal și Codul de procedură penală, cu acele articole declarate constituționale, să vedem atunci pe ce mai poate ataca la Curtea Constituțională”, a declarat Florin Iordache în debutul ședinței.

În replică, Tudorel Toader a declarat că este greu de susţinut afirmaţia că Executivul nu şi-a îndeplinit obligaţia de a pune în acord Codul penal şi Codul de procedură penală cu ceea ce CCR a considerat a fi constituţional.

„În iulie – noiembrie 2017, Ministerul Justiţiei a finalizat două proiecte de Cod penal şi Cod de procedură penală pe care le-a trecut prin Guvern şi Guvernul le-a aprobat şi le-a trimis la Parlament. Proiectul de modificare a Codului penal pus în acord cu deciziile CCR şi cu directiva de confiscare extinsă şi proiectul de modificare a Codului de procedură penală – în acord cu deciziile CCR şi pentru transpunerea directivei privind prezumţia de nevinovăţie. Un an şi jumătate au fost trimise în Parlament. E greu de susţinut afirmaţia care s-a repetat că Guvernul nu şi-a îndeplinit obligaţia ca în cele 45 de zile şi aşa mai departe (să transpună deciziile Curţii – n.r.). Eu vorbesc în numele ministerului şi nu al celor care nu au continuat procesul legislativ de punere în acord”, a afirmat Tudorel Toader.

El a dat explicaţii juridice privind transpunerea deciziilor CCR.

„Obligaţia de modificare a legii în vigoare, nu a proiectului de lege, când se publică decizia în Monitorul Oficial, textul neconstituţional se suspendă, dacă în 45 de zile legiuitorul nu intervine, textul îşi încetează efectul. Dacă spunem că textul declarat neconstituţional îşi încetează efectul înseamnă că textul e în vigoare. Obligaţia izvorăşte din deciziile de neconstituţionalitate sau interpretative privind forme juridice în vigoare”, a susţinut Toader. „Când vorbim de proiecte de lege, precum cel de faţă – Cp, Cpp, nu putem spune că decizia de neconstituţionalitate nu produce efecte, ea e obligatorie. Dar unde este obligaţia? Nu de a o transpune în legislaţie, de a aduce soluţia considerată constituţională în câmpul activ al legii, obligaţia este pentru legiuitor. Dacă legiuitorul doreşte să continue procesul legislativ, să adopte acea lege, e obligat ca să respecte soluţiile din decizia CCR. Dacă e o soluţie de neconstituţionalitate, legiuitorul trebuie să o elimine, să dea o formă constituţională, dacă e o soluţie de constituţionalitate, prezumţia se răstoarnă şi dă legiuitorului girul de a continua, de a duce soluţia în câmpul activ al sistemului judiciar”, a explicat Tudorel Toader.

Ministrul Justiţiei a concluzionat că este greu de argumentat că Guvernul nu şi-a îndeplinit obligaţia în acest caz.

„Prin urmare, este greu de spus că Guvernul nu şi-a îndeplinit, adică este uşor de spus dar greu de susţinut, de argumentat, că Guvernul nu şi-a îndeplinit obligaţia de a aduce în Codul penal, Codul de procedură penală ceea ce Curtea a considerat a fi constituţional. Obligaţia este numai când se declară constituţională interpretativă o normă juridică din câmpul activ, nu din proiecte de lege”, a mai spus Toader.

Birourile permanente reunite ale Camerei Deputaţilor şi Senatului au decis luni prelungirea cu 120 de zile a perioadei de activitate a Comisiei speciale comune pentru sistematizarea, unificarea şi asigurarea stabilităţii legislative în domeniul Justiţiei.

„S-a votat prelungirea perioadei cu 120 de zile, nu vorbim de o reactivare (a Comisiei Iordache – n.r.), ci vorbim de faptul că o hotărâre a Parlamentului, a Birourilor permanente, stabilea un termen în care să funcţioneze. În momentul în care se consumă acest termen e nevoie fie să constaţi că s-a încheiat subiectul sau e nevoie de prelungire, tot printr-o hotărâre a Birourilor permanente reunite”, a explicat vicepreşedintele Senatului, Claudiu Manda.