„Aţi văzut punctul de vedere şi al CSM, şi al asociaţiilor judecătorilor, care spune foarte clar că atunci când discutăm de numirea judecătorilor şi procurorilor, cât şi de numirea preşedintei ÎCCJ mergem pe o procedură în care se ţine cont fie de avizul CSM şi preşedintele face un act normal în care respectă punctul de vedere şi condiţionalităţile stabilite de CSM. Dacă ne uităm în Constituţie la art. 132 şi următoarele, se discută despre CSM ca şi garant al independenţei justiţiei. În momentul în care discutăm de o procedură pe care a gestionat-o CSM prin Institutul Naţional al Magistraturii, fie că discutăm de selecţia viitorilor judecători şi procurori, fie că discutăm de o procedură care vizează numirea preşedintei Înaltei Curţi, noi am dat credit total CSM-ului. Noi am preluat şi discutat argumente„, a precizat Iordache la finalul unei şedinţe a comisiei.

Citeşte şi: Florin Iordache, despre Legile Justiţiei: Nu discutăm de un dialog al surzilor sau al celor care aud mai bine

Alte Articole

Anamaria Prodan se mărită cu Ronald Gavril! Cine va cânta ...

Ciolacu: Sper să nu-l deranjez pe domnul Ciucă. Când am decis ...

Marcel Ciolacu, despre alegerile pentru Primăria Capitalei: ...

Parlamentarii au eliminat în ultima săptămână o serie de prevederi prin care preşedintele putea refuza motivat, în mai multe situaţii, numirile în funcţie ale procurorilor şi judecătorilor.

Conform unui amendament adoptat luni, judecătorii pot fi numiţi, la cererea motivată, în funcţia de procuror la parchetele de pe lângă judecătorii, iar procurorii în funcţia de judecător la judecătorii, prin decret al preşedintelui României, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii, cu respectarea condiţiilor prevăzute de lege. Propunerea de numire în funcţia de judecător se formulează de Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii, cu avizul consultativ al unităţii de parchet de la care provine, precum şi al instanţei la care urmează să activeze, iar propunerea de numire a judecătorilor în funcţia de procuror se formulează de către Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, cu avizul consultativ al instanţei în care îşi desfăşoară activitatea – au stabilit membrii comisiei. Preşedintele României nu poate refuza numirea în funcţiile prevăzute, conform unui amendament al ALDE, comparativ cu legea actuală când şeful statului putea refuza motivat.