Florin Iordache, proiect de lege după decizia CCR: Preşedintele, obligat să ceară opinia CCR înainte de un referendum

Deputatul PSD Florin Iordache a depus, vineri, la Senat o propunere legislativă pentru completarea Legii nr.3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului.

Astfel, proiectul introduce un nou alineat care face referire la obligația autorităților de a oferii informații în detaliu despre referendumul cu privire la probleme de interes național.

„În cadrul referendumului cu privire la problemele de interes național, autoritățile publice au obligativitatea informării detaliate și complete a electoratului, în conformitate cu Codul bunelor practici în materie de referendum și celelalte recomandări ale Comisiei de la Veneția în materie, prin campanii și activități de informare a populației la nivel național, asupra temelor care fac obiectul referendumului”, conform sursei citate.

De asemenea, la secțiunea legii referendumului privind problemele de interes național, este introdus un alineat care prevede că președintele României solicită CCR să verifice constituționalitatea întrebărilor de la scrutin, înaintea consultării Parlamentului.

Alte articole

Scandal în Parlament înainte de numirea lui Mihai Busuioc la șefia CCR. Un deputat și un senator AUR au răbufnit în comisie și în plen

Controversatul nume propus de PSD pentru funcția de judecător al CCR. Cine este Mihai Busuioc, sinecuristul cu un salariu de 27.000 de lei lunar la Curtea de Conturi, considerat „omul lui Liviu Dragnea”

„Înainte de trimiterea spre consultare Parlamentului, Președintele României solicită Curții Constituționale să constate faptul că întrebările referendumului se încadrează în limitele revizuirii prevăzute de art. 152 alin. (2) coroborat cu art. 1 alin. (3) și art. 16 din Constituție”, potrivit actului normativ.

Articolul 152, alineatul (2) din Constituție prevede: „De asemenea, nici o revizuire nu poate fi făcută dacă are ca rezultat suprimarea drepturilor şi a libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor sau a garanţiilor acestora”.

Articolul 1, alineatul (3) din legea fundamentatală prevede: „România este stat de drept, democratic şi social, în care demnitatea omului, drepturile şi libertăţile cetăţenilor, libera dezvoltare a personalităţii umane, dreptatea şi pluralismul politic reprezintă valori supreme, în spiritul tradiţiilor democratice ale poporului român şi idealurilor Revoluţiei din decembrie 1989, şi sunt garantate”.

Articolul 16 din Constituție, care face referire la „Egalitatea în drepturi” prevede următoarele:
„(1) Cetăţenii sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminări.
(2) Nimeni nu este mai presus de lege.
(3) Funcţiile şi demnităţile publice, civile sau militare, pot fi ocupate, în condiţiile legii, de persoanele care au cetăţenia română şi domiciliul în ţară. Statul român garantează egalitatea de şanse între femei şi bărbaţi pentru ocuparea acestor funcţii şi demnităţi.
(4) În condiţiile aderării României la Uniunea Europeană, cetăţenii Uniunii care îndeplinesc cerinţele legii organice au dreptul de a alege şi de a fi aleşi în autorităţile administraţiei publice locale”.

Florin Iordache explică demersul său legislativ făcând referire la motivarea hotărârii CCR din 27 iunie, care a fost publicată vineri.

„Prezenta modificare se consideră impedios necesară având în vedere recentul punct de vedere prin care Curtea a statuat că o interdicție constituțională prestabilită în privința vocației cetățenilor care au săvârșit o anumită categorie de infracțiuni de a beneficia de amnistie sau grațiere încalcă principiul egalității, garanție a drepturilor și libertăților fundamentale, precum și demnitatea umană, valoare supremă a statului român”, conform expunerii de motive a proiectului legislativ.

CCR arată în motivarea deciziei sale de validare a referendumului consultativ inițiat de președintele Klaus Iohannis că nu a existat o informare corectă privind detaliile de ordin juridic și tehnic pe care le presupuneau cele două întrebări, nefiind respectate recomandările Comisiei de la Veneția.

CCR a respins, joi, inițiativele legislative ale PNL-USR și PSD-ALDE de revizuire a Constituției. Magistrații au decis acest lucru deoarece interzicerea amnistiei și grațierii faptelor de corupție, prevederi în inițiativele legislative depuse, depășește limitele de revizuire a Constituției. Curtea arată în comunicarea oficială de respingere a inițiativelor legislative de revizuire a Constituției prin interzicerea amnistiei și grațierii faptelor de corupție, că prevederile încalcă principiul egalităţii, garanţie a drepturilor şi libertăţilor fundamentale, precum şi demnitatea umană. CCR a mai transmis că doar Președintele României și Parlamentul sunt instituțiile care pot aprecia oportunitatea măsurilor de amnistie şi graţiere colectivă ori graţiere individuală şi „nu poate fi impusă o interdicţie generală şi valabilă ad aethernam de acordare a acestora în privinţa anumitor infracţiuni”.

Proiectul PSD-ALDE pentru revizuirea Legii fundamentale a fost semnat, în numele inițiatorilor, de președintele Camerei Deputaților Marcel Ciolacu și președintele Senatului Călin Popescu Tăriceanu.

La referendumul de pe 26 mai, cetăţenii au fost chemaţi de președintele României, Klaus Iohannis, să se pronunţe prin „Da” sau „Nu” cu privire la întrebările: 1. „Sunteţi de acord cu interzicerea amnistiei şi graţierii pentru infracţiuni de corupţie?” 2. „Sunteţi de acord cu interzicerea adoptării de către Guvern a ordonanţelor de urgenţă în domeniul infracţiunilor, pedepselor şi al organizării judiciare şi cu extinderea dreptului de a ataca ordonanţele direct la Curtea Constituţională?”.