Florin Jianu: Moţiunea de cenzură a afectat grav mediul de afaceri. „Produsele importate se vor scumpi”

Recenta moţiune de cenzură prin care coaliţia PSD-ALDE şi-a demis propriul guvern a dus la amânarea unor măsuri care trebuiau puse în aplicare pentru mediul de afaceri şi, în special pentru IMM-uri, rezultatul fiind afectarea gravă a mediului de afaceri şi a antreprenorior români, a declarat luni Florin Jianu, reprezentant al Consiliului Naţionalal Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR).

26 iun. 2017, 08:24
Florin Jianu: Moţiunea de cenzură a afectat grav mediul de afaceri. „Produsele importate se vor scumpi”

„Instabilitatea economică indusă de tensiunile politice recente a produs  o serie de efecte ale căror repercusiuni se văd şi se vor vedea şi în următoarele luni”, a spus Jianu, într-o conferinţă organizată de CNIPMMR.

Consiliul cere ca autorităţile să nu modifice Codul fiscal în următorii patru ani, pentru a se realiza o stabilitate economică şi predictibilitatate în legislaţia fiscală.

”Un prim efect al instabilităţii politice a fost reprezentat de deprecierea semnificativă a leului care, conform BNR, a atins miercuri, 21 iunie, un curs de referinţă de 4,5987 lei/euro, nivelul maxim atins după 3 august 2012, când a avut valoarea de 4,6481 lei/euro”, a menţionat reprezentantul CNIPMMR.

Deprecierea leului ar putea genera creşterea preţurilor produselor importate, dar şi instabilitate pentru contractele încheiate de antreprenori, aceştia fiind nevoiţi să îşi ia o marjă de siguranţă pentru preţurile pe care le fixează, susţine patronatul.

De asemenea, la nivelul întregii societăţi, deprecierea poate duce la o scădere a consumului şi, implicit, o scădere a încasărilor bugetare din impozite indirecte sau la o creştere a costului vieţii.

CNIPMMR a prezentat luni mai multe măsuri rămase neimplementate sau blocate şi pentru care nu există un orizont de timp rezonabil pentru a fi puse în practică în cursul acestui an.

Dintre acestea, Legea prevenţiei, care trebuia să intre în vigoare la 1 aprilie, dar care are deja termenul depăşit, iar acum se află în dezbaterea comisiilor permanente ale Senatului, ca primă cameră sesizată.

De asemenea, un alt program cu termen depăşit este cel pentru susţinerea internaţionalizării, aprobat prin OUG nr. 8/2017 privind Programul de susţinere a internaţionalizării operatorilor economici români.

În prezent, normele de implementare se află în procedura de avizare interministerială, nefiind stabilit un termen pentru adoptarea acestora prin Hotârâre de Guvern.

La fel, proiectul privind acordarea de ajutoare de stat anual în valoare de 500 milioane de euro avea termen de aplicare 31 martie, dar schemele de ajutor de stat nu au fost redactate, potrivit CNIPMMR.

Nici Proiectul Codului Economic nu a fost realizat,  deşi termenul pentru dezbatere cu reprezentanţii mediului de afaceri era 31 martie.

Proiectul presupunea includerea tuturor legilor care vizează domeniul economic într-un pachet legislativ unitar ce va fi pus gratuit la dispoziţia tuturor firmelor şi persoanelor fizice care desfăşoară activităţi independente, incluzând Codul fiscal, Codul de procedură fiscală, Legea de înfiinţare a societăţilor comerciale, Legea evaziunii fiscale şi toate celelalte legi cu caracter economic.

Mai mult, şi Legea nr. 233/2016 privind parteneriatul public-privat are termenul depăşit, termenul pentru elaborarea normelor fiind 25 martie, iar legea nu poate fi aplicată în lipsa unor norme.

Un alt exemplu este crearea Programului Naţional de Dezvoltare a Antreprenoriatului (PNDA), dar nu este stabilit niciun termen pentru începerea programului.

Alte măsuri care nu au termen pentru demarare sunt: înfiinţarea liceelor de antreprenoriat şi Programul România Profesională, acesta din urmă fiind un program de susţinere în parteneriat public-privat a şcolilor profesionale şi de meserii.

CNIPMMR consideră că problemele apărute ca urmare a crizei politice, în implementarea măsurilor programului de guvernare pentru mediul de afaceri, pot fi depăşite prin stabilirea ca prioritate absolută a domeniului fondurilor europene, acreditarea autorităţilor de mamangement şi creşterea gradului de absorbţie a fondurilor europene.

O altă soluţie este dezvoltarea de parteneriate public-private prin care să aibă loc transferul de autoritate din partea statului către organizaţiilor de antreprenori, în domeniile turismului, investiţiilor, forţei de muncă.

Mai sunt totodată necesare măsuri pentru cresterea investitiilor publice pentru sustinerea relansării economice.