Fondatorul WikiLeaks, Julian Assange, poate fi extrădat în Suedia

Avocaţii lui Julian Assange au obţinut însă în mod neaşteptat un termen de 14 zile pentru a prezenta o cerere de redeschidere a dosarului.

Cinci dintre cei şapte judecători ai Curţii Supreme au respins ultimul apel al lui Assange împotriva deciziei de extrădare. „Cererea în favoarea extrădării lui Assange a fost făcută conform regulilor şi apelul său împotriva extrădării este respins”, a declarat preşedintele tribunalului.

De când a fost arestat în decembrie 2010 la Londra şi consemnat la domiciliu în Marea Britanie, australianul a încercat toate mijloacele pentru a scăpa de mandatul de arestare din Suedia într-un caz de viol şi agresiune sexuală, afirmându-şi nevinovăţia.

În această bătălie de lungă durată, Curtea Supremă era ultima sa carte în Marea Britanie. În urma deciziei de miercuri a Curţii Supreme, Julian Assange ar fi putut fi extrădat în zece zile. El putea decide, de asemenea, să sesizeze Curtea Europeană a Drepturilor Omului de la Strasbourg. CEDO ar avea la dispoziţie 14 zile pentru a accepta sau a refuza dosarul, iar dacă l-ar accepta, extrădarea ar putea fi suspendată la cererea lui Julian Assange, în aşteptarea deciziei pe fond a judecătorilor de la Strasbourg.

Dar avocaţii lui Assange au obţinut de la Curtea Supremă un termen de 14 zile în care pot prezenta o cerere de redeschidere a dosarului, o întorsătură total neaşteptată.

Ei au justificat cererea prin faptul că decizia Curţii Supreme se referă la elemente care nu au fost evocate în cursul audierii.

Julian Assange, în vârstă de 40 de ani, nu s-a prezentat la tribunal pentru a urmări decizia, pronunţată după 18 luni de luptă judiciară în Marea Britanie. Conform unor apropiaţi, „el decisese să vină, împreună cu mama sa (Christine Assange, care a venit special din Australia), dar au fost blocaţi în ambuteiaje”.

Audierea în faţa Curţii Supreme nu a durat decât câteva minute, timp în care preşedintele tribunalului a citit decizia în prezenţa judecătorilor.

Assange a dat asigurări tot timpul că relaţiile sexuale pe care le-a avut cu cele două femei care îl acuză în Suedia au fost liber consimţite. Susţinătorii lui afirmă că australianul este victima unui complot, ca răzbunare faţă de publicarea de către WikiLeaks în 2010 a mii de documente confidenţiale care au făcut să tremure Washingonul şi diplomaţia mondială.

Ei se tem, de asemenea, că plecarea sa către Suedia nu ar fi decât preludiul unei extrădări ulterioare către Statele Unite.