Fosile ale celui mai vechi Homo sapiens non-african, identificat în Europa

Apidima 1, aşa cum l-au denumit cercetătorii, este „mai vechi decât toate celelalte specimene de Homo sapiens descoperite în afara Africii”, a explicat Katerina Harvati, cercetătoare la Universitatea Tubingen din Germania, coautoare a acestui studiu publicat în revista Nature.

Un fragment din maxilarul unui Homo sapiens descoperit într-o peşteră din Israel ar data dintr-o perioadă cuprinsă între 177.000 şi 194.000 de ani în urmă. Celelalte fosile aparţinând „celor mai vechi” oameni moderni găsite în afara Africii ar avea o vechime cuprinsă între 90.000 şi 120.000 de ani. În Europa, această vechime maximală era până la acest studiu de 70.000 de ani.

Cercetarea reprezintă o recunoaştere tardivă pentru Apidima 1, descoperit la sfârşitul anilor 1970 de experţii de la Muzeul de Antropologie din cadrul Universităţii din Atena într-o cavitate a masivului Apidima din Peloponez. În epocă, fosila a fost catalogată ca fiind pre-neanderthaliană.

Însă tehnicile moderne de datare şi de imagistică i-au permis Katerinei Harvati şi echipei sale să evidenţieze „un melanj de caracteristici umane moderne şi arhaice”, care fac din acest specimen „un Homo sapiens precoce”.

Arheologii au descoperit însă doar partea din spate a craniului său şi „unii ar putea să susţină că specimenul este prea ‘incomplet’ pentru ca statutul său de Homo sapiens să fie stabilit fără echivoc”, a explicat Eric Delson de la Lehman College din New York, într-un comentariu publicat odată cu studiul.

„Apidima 1 dovedeşte că dispersarea Homo sapiens în afara Africii nu doar că a avut loc mai devreme decât credeam noi, în urmă cu peste 200.000 de ani, dar şi că ea s-a extins până în Europa”, a explicat Katerina Harvati.

Homo sapiens, denumit şi Omul modern, a apărut în Africa. Fosilele celor mai vechi reprezentanţi cunoscuţi din specia noastră au o vechime de 300.000 de ani şi au fost găsite în Maroc, în situl Jebel Irhoud.

Cercetătorii au crezut multă vreme că acele specimene de Homo sapiens nu şi-au părăsit teritoriul în care au trăit decât mult mai târziu, în urmă cu aproximativ 70.000 de ani, în cadrul unei migraţii majore.

Prezent în Europa înainte de Omul de Neanderthal

Însă de câţiva ani, descoperirile nu încetează să pună sub semnul întrebării această teorie, devansând tot mai mult data primelor migraţii ale Omului modern şi extinzând tot mai mult zona lor de dispersare.

Apidima 1 a fost descoperit lângă un alt craniu, denumit Apidima 2. Potrivit studiului (şi prezenţei pe osul occipital al unui burelet osos orizontal), Apidima 2 ar aparţine unui Neanderthalian care a trăit în urmă cu 170.000 de ani.

„Rezultatele noastre sugerează că cel puţin două grupări de persoane trăiau în Pleistocenul mijlociu pe teritoriul din sudul Greciei actuale: o populaţie precoce de Homo sapiens şi, mai târziu, un grup de Neanderthalieni”, a precizat aceeaşi specialistă, sugerând astfel că Neanderthalienii i-au înlocuit pe acei Homo sapiens.

Neanderthalienii au fost la rândul lor înlocuiţi de alţi Homo sapiens, nou sosiţi în regiune, în urmă cu 40.000 de ani, când Omul de Neanderthal a dispărut definitiv.

„Poate că o dată sau de mai multe ori, cele două specii s-au înlocuit una pe cealaltă”, a explicat Eric Delson.

Această nouă descoperire consolidează ideea producerii unor dispersări multiple ale oamenilor moderni în afara Africii. Mişcarea migratorie şi colonizarea Eurasiei au reprezentat fenomene cu un grad de complexitate mult mai ridicat decât credeau oamenii de ştiinţă.

„În loc de o singură ieşire a hominizilor din Africa pentru a popula Europa şi Asia, trebuie să fi avut loc mai multe dispersări, unele dintre ele neconducând la apariţia unor aşezări permanente”, a adăugat Eric Delson.

Această teorie ar putea fi validă chiar dacă toate grupurile care s-au dezvoltat în afara Africii în urmă cu peste 60.000 de ani au dispărut în totalitate, nelăsând nicio urmă în genomul nostru actual.