ÎCCJ  a admis luni cererile în probaţiune formulate de reprezentantul Ministerului Public şi de inculpaţii Mititelu Mihaela, Costea Mircea Ionuţ, Vlădescu Sebastian Teodor Gheorghe, Dascălu Constantin şi Boureanu Cristian Alexandru privind audierea unor martori. Între martori care urmează să fie audiaţi se află şi fostul ministrul al Transporturilor Radu Berceanu şi fost patron al CFR Cluj, omul de afaceri Arpad Paszkany, potrivit news.ro.

De asemenea, instanţa a mai decis să proroge pronunţarea asupra cererii de efectuare a unei expertize financiar-contabile formulată de Cristian Boureanu. Următorul termen în acest dosar va avea loc pe data de 13 aprilie.

Alte Articole

Jador a vorbit despre relația secretă cu Andreea Bălan: „Pentru ...

Ce pedeapsă ar putea primi Vlad Pascu pentru interviul acordat ...

Petre Roman, Gelu Voican Voiculescu, Adrian Sârbu şi Miron ...

Fostul ministru Sebastian Vlădescu şi Cristian Boureanu, trimişi în judecată în dosarul reabilitării căii ferate Bucureşti – Constanţa

Fostul ministru al Finanţelor, Sebastian Vlădescu, dar şi fostul deputat PDL Cristian Boureanu au fost trimişi în judecată de DNA

în noiembrie 2019 într-un dosar care vizează plata lucrărilor la tronsonul de cale ferată Bucureşti – Constanţa. Vlădescu este acuzat de săvârșirea a două infracțiuni de luare de mită și a unei infracțiuni de trafic de influență, în timp de Boureanu este acuzat de trafic de influenţă.

Alături de cei doi politicieni, au fost trimişi în judecată Ionuț Costea, cumnatul lui Mircea Geoană, pentru trafic de influență și complicitate la luare de mită, un administrator al unor societăți comerciale, persoană apropiată de conducerea CNCFR pentru săvârșirea infracțiunilor de trafic de influență și complicitate la luare de mită, şi Constantin Dascălu, fost secretar de stat în cadrul ministerului transporturilor.

Infracțiunile din dosarul de corupție au fost săvârșite în perioada 2005-2017, respectiv plăți în valoare de aproximativ 20 de milioane de euro făcute de către o companie străină, cu titlu de comisioane, către oficiali români sau persoane cu influență asupra acestora, în legătură cu încheierea și executarea unor contracte de reabilitare a liniei ferate.
Procurorii DNA susţin că activitatea infracțională s-a desfășurat în două etape.

Citeşte şi: Anca Boagiu, audiată la DNA în dosarul fostului ministru Sebastian Vlădescu

Prima etapă – în anul 2005, în contextul licitației organizate pentru reabilitarea unei linii ferate, reprezentanții companiei străine au convenit cu Vlădescu Sebastian Teodor Gheorghe, Costea Mircea-Ionuț și cu persoana apropiată de conducerea CNCFR, să le plătească eșalonat, pe toată durata contractului, un comision de 3,5% din sumele încasate de la statul român.
În schimbul, acestor sume, inculpații au promis să efectueze demersuri pentru a asigura finanțarea suplimentară în vederea încheierii contractului, precum și plata la timp a facturilor emise.
Pentru a se putea realiza remiterea sumelor de bani a fost creat un circuit fictiv, în baza căruia sumele de bani au ajuns la inculpați, astfel:
– O primă verigă a fost reprezentată de încheierea unui contract de consultanță cu o societate de avocatură, în baza căruia compania a plătit, în perioada 2006-2011, suma totală de 39.363.071 lei, deși nu au fost prestate servicii;
– Următoarea verigă a fost reprezentată de încheierea mai multor contracte fictive între societatea de avocatură sau societăți offshore afiliate acesteia cu societăți controlate de inculpați, prin care sumele de bani au ajuns la aceștia.
În acest mod, Vlădescu Sebastian-Teodor Gheorghe a primit un milion de euro, Costea Mircea Ionuț a primit 3.121.328,41 lei și 2.320.698 euro, iar persoana apropiată de conducerea CNCFR, administrator a unor societăți comerciale, a primit 3.083.498 lei și 1.050.087 euro.

A doua etapă – În cursul anului 2009, pe fondul schimbării guvernului și al crizei economice care a dus la întârzierea plății facturilor, reprezentanții companiei străine au ajuns la o nouă înțelegere privind plata unui comision de 10% din sumele încasate de la statul român către Vlădescu Sebastian Teodor Gheorghe (care îndeplinea din nou funcția de ministru de finanțe), Constantin Dascălu și Cristian Boureanu.
Pentru a se putea realiza remiterea sumelor de bani, a fost creat un nou circuit fictiv, în baza căruia societatea străină a transferat 11.781.842 euro în conturile a două companii offshore controlate de un cetățean român cu domiciliul în străinătate.
Ulterior, sumele au fost transferate prin operațiuni succesive către alte societăți offshore, stratificate pe 5 niveluri pentru a îngreuna eventuala urmărire a traseului banilor.
În ultima etapă, banii au fost transferați în conturile unor societăți indicate de inculpați sau au fost retrași în numerar și au fost înmânați acestora.
În acest mod, Vlădescu Sebastian-Teodor Gheorghe a primit 2.242.000 euro, Dascălu Constantin a primit 1.114.000 euro, iar Boureanu Cristian Alexandru a primit 2.111.799 euro. Totodată, un director al companiei străine, căruia i-a revenit suma de 1.100.000 euro ca urmare a contribuției sale la activitățile infracționale, a încheiat anterior un acord de recunoaștere a vinovăției, admis de instanța de judecată.

Diferența dintre sumele transferate de compania străină și cele primite de inculpați o reprezintă cheltuielile presupuse de operaționalizarea circuitelor financiare (înființare și funcționare companii offshore, comisioane bancare, taxe, etc.), precum și foloasele primite de alți participanți la săvârșirea faptelor cu privire la care s-a dispus disjungerea cauzei.
Cu privire la sumele primite de intermediarii denunțători în cauză (389.531,7 euro pentru prima etapă, respectiv 929.535 de euro pentru a doua etapă), s-au instituit măsuri asigurătorii, în vederea confiscării acestor sume.
Faptele săvârșite de compania străină și de reprezentanții acesteia fac obiectul unei investigații deschise autoritățile judiciare din acea țară ca urmare a cooperării judiciare cu Direcția Națională Anticorupție.
Pentru stabilirea circuitelor financiare în care au fost implicate 43 de companii offshore și pentru identificarea bunurilor deținute de inculpați pe teritoriul altor state, Direcția Națională Anticorupție a cooperat cu organele judiciare din 7 jurisdicții (Austria, Elveția, Cipru, Marea Britanie, Statele Unite ale Americii, Lituania și Bulgaria).
Printre bunurile identificate și indisponibilizate în cursul urmăririi penale se găsesc:
– suma de 964.187,70 euro deținută într-un cont bancar din Elveția;
– suma de 1.684.795 euro deținută într-un cont bancar din Marea Britanie;
– suma de 527.265 euro deținută la mai multe bănci din România;
– suma de 214.874 euro dintr-un cont deschis la Agenția Națională a Bunurilor Indisponibilizate;
– o casă, 13 apartamente și 5 garaje situate în București, un apartament în Neptun, 3 apartamente în Năvodari, mai multe terenuri în jud. Ilfov și Prahova, evaluate la 2.588.140 euro;
– o vilă și un teren situate în Cipru evaluată la 910.000 euro;
– acțiuni deținute la 11 societăți comerciale, evaluate la sumele de 1.435.000 euro și 770.880 lei;
– poprirea unor sume de 7.083.784 lei, 249.049 euro și 92.935 USD datorate inculpaților de terțe persoane.