Fostul şef al CCR, analiză pe Codul Administrativ: A fost adoptat prin încălcarea Constituţiei şi e un mare risc

Zegrean a precizat că proiectul ar fi trebuit aprobat de Parlament, prin lege, nu de către Guvern prin OUG. Nu numai Avocatul Poporului poate sesiza Curtea Constituțională pe OUG privind Codul Administrativ, ci orice persoană care are un proces pe rol.

Zegrean spune că, dacă cineva se va judecă în baza unei dispoziții din acest Cod Administrativ, va putea să invoce greșită adoptare a legii și ar câștigă, potrivit ziare.com.

O altă problema este introducerea pensiilor speciale în Codul Administrativ, deși CCR declarase neconstituțională această prevedere. Potrivit lui Augustin Zegrean, „o propunere legislativă care a fost declarată neconstituțională nu mai poate fi adusă printr-o altă propunere legislativă”.

Totodată, o mare greșeală o reprezintă prevederea din Codul Administrativ potrivit căreia secretarul Consiliului Local a trecut în subordinea Primăriei. Astfel, el va fi obligat de fiecare dată să semneze „toate aberațiile” pe care primarii le propun, atrage atenția Augustin Zegrean. În caz contrar, va fi dat afară.

Alte articole

Augustin Zegrean, fostul președinte al CCR, despre decizia BEC de a respinge candidatura lui Călin Georgescu: „Mi se pare că este exagerată”

Zegrean, fost preşedinte CCR: Decizia BEC privindu-l pe Călin Georgescu poate fi atacată la CCR

Codul Administrativ trebuia adoptat în Parlament

Adoptarea Codului Administrativ prin ordonanță de urgență s-a făcut prin încălcarea procedurii de adoptare a unei legi, afirmă fostul președinte al Curțîi Constituționale Augustin Zegrean.

El a explicat că proiectul a trecut de Parlament, a ajuns la CCR unde a fost declarat neconstituțional, Curtea l-a retrimis la Parlament, astfel că aici ar fi trebuit adoptat, prin lege, nu de către Guvern prin OUG.

„Tot codul este cu probleme pentru că s-au încălcat regulile de procedura de adoptare a legilor. Codul acesta era deja intrat în procedura parlamentară, a trecut de Parlament, a ajuns la CCR, CCR l-a declarat neconstituțional în ansamblu și l-a trimis înapoi la Parlament și Parlamentul este cel care trebuia să pună de acord proiectul de lege cu decizia Curțîi, nu Guvernul.

Guvernul, după ce a depus proiectul la Parlament, nu îl mai poate retrage să emită ordonanță de urgență.

Deci procedura de adoptare a OUG a fost viciată, pentru că așa ceva nu se face. Dacă s-a declanșat procedura legislativă, trebuia lăsată să își urmeze cursul. Uitați-va în Constituție, articolul 147 spune că Parlamentul sau Guvernul, după caz, sunt obligate să pună de acord legea cu decizia CCR. Și aici trebuie înțeles că Parlamentul este cel căruia i s-a restituit legea și el trebuia să pună de acord legea cu decizia CCR”, a precizat Augustin Zegrean.

Astfel, fostul șef al CCR a subliniat că, „dacă cineva se va judecă în baza unei dispozițîi din acest Cod Administrativ, va putea să invoce greșită adoptare a legii”.

Citește și: Emil Boc: Codul Administrativ trebuia promovat prin Parlament. Ordonanță e neconstituțională

Pensiile speciale au fost declarate neconstituționale. Nu puteau fi aduse în cod

Fostul președinte al Curții Constituționale a mai atras atenția că prevederea din Codul Administrativ prin care foștii aleși locali primesc pensii speciale a fost declarată neconstituțională, iar Guvernul nu avea dreptul să o treacă prin ordonanță de urgență.

„Este o dispoziție în cod care a fost declarată neconstituțională, cu altă ocazie. A mai fost o încercare de adoptare a unui cod administrativ, a fost o propunere legislativă prin care se încerca să se dea pensii speciale pentru foștii primari și foștii președinți de consilii județene, propunere care a fost declarată de CCR neconstituțională la controlul a priori, controlul înaintea promulgării.

Și practică Curții este în sensul că o propunere legislativă, o soluție legislativă care a fost declarată neconstituțională, nu mai poate fi adusă printr-o altă propunere legislativă.

Deci Guvernul nu putea să treacă în ordonanță aceste pensii speciale, pentru că ele au fost declarate neconstituționale în esență lor. Este riscant să faci astfel de demersuri, pentru că legea a intrat în vigoare. Și, dacă peste o luna, peste un an, va fi declarată neconstituțională, ce faci cu banii pe care i-ai dat deja la foștii primari și foștii președinți de CJ? Că banii nu se mai pot recupera”, a explicat Augustin Zegrean.

Puteri sporite pentru primari. „Nu se poate să îi facem chiar vechili pe moșie”

Codul Administrativ conține și alte prevederi ce ridică semne de întrebare, consideră fostul șef al Curțîi Constituționale, Augustin Zegrean.

Una dintre ele, „care va da bătăi de cap”, este cea potrivit căreia secretarul Consiliului Local a trecut în subordinea Primăriei. În urmă acestei modificări, atrage atenția Augustin Zegrean, secretarul va fi obligat de fiecare dată să semneze „toate aberațiile” pe care primarii le propun. În caz contrar, va fi dat afară.

„O altă problema care va da bătăi de cap va fi faptul că secretarul Primăriei, sau cum se numește el corect secretarul Consiliului Local, a fost trecut în subordinea primăriei. Este o mare greșeală, după părerea mea. Pentru că la vremea când am făcut Legea administrației publice, și eram în Parlament atunci, am evitat să îl trecem pe secretar în subordinea primarului, că să lăsăm secretarul să fie omul care se ocupă de legalitatea actelor Primăriei.

Or, dacă el este în subordinea primarului, va fi obligat de fiecare dată să semneze toate aberațiile pe care primarii le propun. Pentru că, dacă nu semnează, îl da afară. Până la apariția acestui cod, primarul nu îl putea da afară pe secretar, pentru că nu era în subordinea lui. Păi nu se poate să îi facem pe primari chiar vechili pe moșie”, a subliniat Augustin Zegrean.

O altă problema sesizată de fostul șef al CCR este legată de Legea contenciosului administrativ, pentru că nu este clar dacă ea a fost sau nu preluată în Codul Administrativ.

„O altă problema, nu înțeleg dacă Legea contenciosului administrativ a fost preluată sau nu în codul acesta. Pentru că, dacă va uitați pe site-urile de legislație, Legea contenciosului administrativ, Legea 554, este încă în vigoare, deși Codul Administrativ a intrat și el în vigoare”, precizează Augustin Zegrean.

În ceea ce privește prevederea din Codul Administrativ care oferă facilități minorităților, fostul șef al CCR atrage atenția că limba maghiară nu poate deveni a două limba oficială în stat.

„Mai sunt și alte probleme. Inclusiv problema cu limba maghiară, că limba oficială, că să îi zicem așa, că așa se circulă prin presă, că a fost declarată limba maghiară a două limba oficială a României. Aici trebuie avută mare grijă. Și când să scrie și când se vorbește despre acest lucru. Pentru că avem un articol în Constituție, articolul 13, care spune limpede că limba oficială în România este limba română.

La asta nu se mai poate adaugă. Orice adaos la Constituție este neconstituțional”, a mai afirmat Augustin Zegrean.

Nu numai Avocatul Poporului poate atacă la CCR Codul Administrativ

O ordonanță de urgență poate fi atacată la CCR doar de Avocatul Poporului, dar fostul șef al Curțîi Constituționale, Augustin Zegrean, a explicat pentru Ziare.com că OUG privind Codul Administrativ poate fi atacată la Curte de „orice persoană care are un proces pe rol”.

„Din momentul în care ordonanță este în vigoare, Avocatul Poporului poate să invoce excepția fără să aibă un proces pe rol. Dar orice persoană care are un proces pe rol poate invocă excepția de neconstituționalitate a unei OUG.

Este o lucrare nefinalizată sau prost concepută acest cod administrativ. Mereu pățim lucrul acesta. Facem legi și apoi ne mirăm că sunt neconstituționale. Ele trebuie verificate înainte. Și legea asta a stat mult prin Parlament, a fost verificată înainte de Consiliul Legislativ, care de regulă știe ce spune, sunt oameni de mare probitate profesională acolo, dar nimeni nu îi ascultă.

Să vii cu un cod de 600 de articole și să îl treci prin OUG este o experiență mai mult decât curajoasă. Pentru că acest cod va avea multe probleme la CCR”, ne-a declarat Augustin Zegrean.

„Este un mare risc ce și-a asumat Guvernul, dar probabil că la vremea când legea această va ajunge la CCR va fi un alt guvern care va plăti oalele sparte”, a conchis Augustin Zegrean.