Potrivit documentului, Dan Stroe, director al Direcției de Investiții, Achiziții Publice și Servicii Interne din cadrul ANAF în perioada în care Blejnar era șeful instituției, a dat o declarație prin care și-a recunoscut fapta și și-a exprimat intenția de a încheia un acord cu Ministerul Public.

„În privința faptului că … a dat o declarație ulterior, prin care și-a recunoscut fapta și și-a exprimat intenția de a încheia un acord cu Ministerul Public cu privire la această recunoaștere ulterior datei la care s-a dispus măsura arestului preventiv cu privire la inculpat, apreciază că existența contradicțiilor din declarația acestuia reprezintă un sprijin pentru cele afirmate până la acel moment de către inculpatul … cel puțin cu privire la faptul că la întâlnirea care constituie în opinia judecătorului de drepturi și libertăți de la fond momentul de la care s-a consumat infracțiunea nu a fost prezent și șeful de cabinet …”, a arătat unul dintre avocații lui Blejnar, conform textului citat.

Alte Articole

Clipe de coșmar trăite de Ramona Olaru în Egipt! Și-a pierdut ...

CSM analizează propunerea Inspecției Judiciare de suspendare ...

Cristina Cioran, reacție după confruntarea în instanță cu ...

Surse apropiate anchetei au declarat că în respectivul paragraf se face referire la Dan Stroe, care este acum inculpat în dosar pentru luare de mită.

Citeşte şi: Sorin Blejnar a cerut confruntare cu denunţătorii Gheorghe Ştefan şi Horaţiu Berdilă

Conform datelor din motivarea deciziei Tribunalului Prahova privind arestarea fostului șef al ANAF, Sorin Blejnar, Dan Stroe, suspect în cauză la acel moment, nu a putut fi găsit inițial de procurori.

„Faptul că organul de urmărire penală nu a formulat propunere de arestare preventivă pentru suspectul S.D. (Stroe Dan — n.r.) (motivat din partea organului de urmărire penală de faptul că acesta nu a putut fi găsit) este un aspect care excede analizei judecătorului de drepturi și libertăți, Ministerul Public fiind titularul exclusiv al exercitării acțiunii penale și al formulării propunerii de arestare preventivă”, se arată în textul motivării, citat de Agerpres.

Potrivit DNA, Blejnar este suspectat că a acceptat din partea unui om de afaceri promisiunea unui procentaj de 20% din valoarea unor contracte ce urmau a fi încheiate la nivelul instituției publice pe care o conducea.

„Banii respectivi urmau să-i fie remiși inculpatului în schimbul exercitării influenței sale asupra unor subalterni, pentru ca aceștia să gestioneze procedurile de atribuire a contractelor respective astfel încât aceste contracte să fie obținute de firma omului de afaceri. În aceste circumstanțe, în perioada noiembrie 2011 — ianuarie 2012, inculpatul Blejnar Sorin și ceilalți funcționari implicați în acest demers au primit suma totală de 13.172.520 lei, prin intermediul unei firme controlate de aceștia cu care societatea omului de afaceri a încheiat mai multe contracte fictive”, se preciza într-un comunicat al DNA.

Conform motivării Tribunalului Prahova, Stroe este cel care ar fi pretins de la reprezentanții unei societăți din domeniul IT un procent de 20% din valoarea unor contracte.

„Inculpatul (…) a declarat în sensul că în anul 2011 a participat la o discuție în biroul președintelui ANAF (inculpatul …), unde se mai afla martorul … și directorul … SRL — martorul … , discuție în cursul căreia s-a agreat ca inculpații … și … să primească contravaloarea a 20% din valoarea contractului pentru câștigarea licitației. Tot inculpatul … a învederat faptul că anterior acelei discuții a avut o altă discuție cu inculpatul … , în care au agreat obținerea comisionului de 20%; același inculpat … a mai învederat faptul că i-a înmânat inculpatului … o mare parte din comisionul în valoare de 20%”, se spune în motivarea deciziei Curții de Apel Ploiești.

Curtea de Apel Ploiești a respins, miercuri, ca nefondată, contestația formulată de Blejnar împotriva deciziei Tribunalului Prahova care a dispus, în 29 noiembrie, prelungirea arestării preventive a inculpatului pentru o perioadă de 30 de zile, începând cu data de 8 decembrie până la data de 6 ianuarie 2017 inclusiv. Decizia Curții de Apel Ploiești este definitivă.