FOTO: Chilipir! Cum arată și unde sunt casele din România care se vând pentru 1.000 de euro. Arhitectul a avut o viziune inovatoare pentru țara noastră

Bogdan Mureșan, un arhitect din baia Mare, vinde case la prețuri de nimic. El are o viziune mai specială, proiecte ce au la bază baloții de paie. Prima casă de 1.000 de euro a construit-o în anul 2015.

Pe fundația care se face din pietre de râu se toarnă o placă de beton. Se introduc apoi suporții pentru baloții de paie, iar peste toată structura obținută se montează un acoperiș din lemn.

Altfel spus, pereții casei sunt, de fapt, baloți de paie, cu o lățime de jumătate de metru.

Urmează apoi tencuiala și varul. Locuințele au o suprafață de 75 de metri pătrați.

Alte articole

Cum arată piața imobiliară în 2026. Cât costă un apartament în marile orașe din România

Scăderi îngrijorătoare pe piaţa imobiliară. În Bucureşti, numărul tranzacţiilor cu apartamente a scăzut cu aproape o cincime faţă de aceeaşi perioadă a lui 2025

„Iniţial, se face o fundaţie de pietre de 50 – 70 de centimetri. Fundaţia unei asemenea case poate fi zidită din pietre de râu, lipite între ele cu mortar.

Urmează apoi o placă de beton armat. După ce se construieşte temelia şi baza casei în aceasta se fixează ţepuşe de lemn, care vor împiedica paiele să alunece, apoi se pun baloţii şi ulterior zidurile din baloţi sunt prinse între paleţi de lemn şi legate cel puţin cu sârmă”, a explicat arhitectul, pentru Adevărul.

Cosntrucția unei case durează între două și cinci săptămâni.

Cum au fost construite casele de 1.000 de euro

Tehnica folosită de arhitectul brașovean mai este utilizată și în Occident, în state precum SUA și Germania, dar și de nordici, în Norvegia.

„Sunt zece ani de când încerc să construiesc o casă independentă energetic. Sper să acest proiect va prinde. Dacă omul care o construieşte are un curs de apă pe teren se poate face o microhidrocentrală şi atunci costurile cu energia sunt zero. Se mai pot folosi încălzitoare solare.

Eficienţa energetică a acestor locuinţe este dovedită. Norvegia are o climă mult mai aspră ca a noastră şi de aceea mulţi oameni de acolo au optat pentru această soluţie”, a mai transmis Bogdan Mureșan, pentru sursa citată.