FOTO. Coșmarul unei mame care a născut natural în Danemarca: „M-au cusut și descusut de câteva ori”

Ștefana, căci acesta este numele ei, a suferit mult și în timpul nașterii și după. Ea a avut nevoie de transfuzii de sânge și de o operație ca să își revină din covalescență.

Ce coșmar a trăit o mamă care a născut natural în Danemarca

Ștefana mărturisește că nașterea a fost un coșmar în adevăratul sens al cuvântului. A fost silită să îndure un travaliu dureros și complicații după expulzie, încheiată însă cu bine.

„Am ales să nasc în Danemarca, țară în care și locuim, și unde regula este că, dacă nu ți se declanșează travaliul până la 41+3 săptămâni, ți se induce nașterea. În data de 20 mai (aveam 40+5 saptamani), la 3 dimineața, am început să am contracții, care au ținut toata ziua. Erau regulate, dar nu intense. Până sâmbătă la miezul nopții ajunseseră să fie la 3-4 minute, cu durata de un minut, exact cum zicea moașa că trebuie să fie.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Citește și: FOTO. Povestea singurei fetițe din România care s-a născut fără globi oculari. Mama ei e disperată: „Medicii fug de noi”

Alte articole

Cu ce provocări s-a confruntat Theo Rose după ce a devenit mamă: „A fost jihad. Am clacat de foarte multe ori”

Caz șocant în Franța. O mamă s-a aruncat de la etajul 13 al unui bloc, împreună cu trei dintre cei șapte copii ai săi. Minorii aveau trei, patru și șase ani

Moașa i-a spus că durerile vor dura 2, 3 zile

Timp de o oră le-am avut la 3-4 minute, după care a început să creasca distanța dintre ele și intensitatea lor. Nu mai erau deloc regulate, așa că m-am speriat și am sunat-o pe moașă noaptea la 3. Mi-a spus că e normal, să iau un Panodil și să încerc să dorm. Nu m-au calmat deloc spusele ei. Am stat trează, având contracții la 10 minute cu durata de un minut, apoi a crescut iar distanța și intensitatea. La ora 4, când am mers la baie, am constatat că am puțin sânge pe hârtie, așa am sunat-o iar pe moașă, care mi-a spus că e normal și că mai durează până nasc.

Am reușit să dorm două ore și jumătate, adunate din bucăți, pentru că aveam dureri mari în timpul contracțiilor. Sâmbătă pe la prânz începusem să transpir cand aveam o contracție. Seara, la ora 20, am sunat-o pe moașă să îi spun că nu mai pot de durere. Mi-a zis să merg dimineață până la spital să îmi dea ceva pentru durere, dar că e posibil să am durerile respective pentru încă 2-3 zile. Îmi venea să plâng.

Și coșmarul a continuat….

Mama și soțul stăteau lânga mine, încercând să mă ajute și să îmi ridice moralul. Dar durerea creștea și țipam când aveam contracții. La 1 noaptea, fără să mai vorbesc cu moașa, am plecat la spital unde, după control, mi s-a spus că am dilatație de 8 cm. Să înnebunesc, nu alta. Între timp, a venit moașa mea, care părea cam deranjată că a trebuit să vină la spital la ora aceea. A trebuit să îmi facă o perfuzie cu antibiotic.

Au urmat 6 ore de coșmar. O aveam pe mama într-o parte, pe soț în cealaltă parte. Moașa era mai mult preocupată să treacă în raport ce se întâmplă, decât să stea cu mine. Mi-a spus că e prea târziu pentru epidurală și că poate să îmi ofere doar gaz ilariant pentru dureri. Nu am acceptat, am stat așa până la 2.20, când mi-a rupt moașa apa pentru că nu mă mai dilatam deloc”, a spus Ștefana pentru site-ul totuldespremame.ro.

„Simțeam că mi se rupe vaginul în două”

Mai mult decât atât, Ștefana susține că trauma a fost așa mare că sunt multe lucruri pe care nu și le aduce aminte: „De la 3 până la 7 am stat cu masca cu oxigen și nu îmi amintesc prea multe, pentru că îmi dăduseră o doză mare și stăteam cu ochii închiși. Când am început să împing fata, aveam senzația că mor. Nu mi-au făcut epiziotomie, m-au lăsat să mă chinui. Simțeam că mi se rupe vaginul în două și fata parcă tot nu mai ieșea. Într-un final, pe 22 mai (41+0 saptamani), la 7.10, s-a născut Sofia (3,870 kg).

Însă nu se terminase! Cu fetița pe piept, plină de sânge, pentru că imediat ce a scos-o a pus-o pe mine, moașa încerca să mă coasă. Mă rupsesem în interior și sângerarea nu se oprea. M-a cusut, m-a descusut, a chemat încă o moașa, dar tot nu era bine, așa că mi-a scos firele iar. I-a dat fata soțului meu, a chemat un doctor, a început și el să mă coasă, însă tot fără succes. Iar m-a descusut. Mă simțeam ca un animal.

Începusem să urlu de durere, pentru că anestezia aproape trecuse, dar doctorului nu i-a pasat, până când a decis că nu poate așa și că trebuie să ma bage în sala de operații. Am pierdut doi litri de sânge între timp. Operația a durat o oră și m-am ales cu 9 copci în interior”, a mai zis mămica.

Tânăra mămică a avut nevoie de transfuzii de sânge

Mai mult decât atât, Ștefana spune că marele ei noroc a fost că soțul și mama ei au fost în fiecare clipă alături de ea și astfel a putut să treacă peste.

„Mama a fost mereu lângă mine, iar soțul meu a stat cu fetița în acest timp. Când m-au dus în salon, păream mai mult moartă decât vie. Eram albă la față, deshidratată și aproape inconștientă. Două zile am avut dureri crunte. Stăteam cu gheața între picioare. Abia puteam să alăptez. Soțul meu a stat cu fata. Asistentele veneau să-mi pună perfuzii, să-mi dea pastile și să vadă dacă sunt ok. Unele dintre ele îl mai ajutau pe soț să o schimbe pe Sofia.

Citește și: Româncă de 33 de ani condamnată la închisoare pe viață, în Italia. Ce faptă odioasă a comis

Am stat în spital până pe 26 mai, pentru că îmi făcuseră transfuzie, dar nu-mi creștea hemoglobina. Țin să precizez că nu a venit niciun doctor să verifice dacă operația e ok, până când nu am fost suspectă de hemoragie, deși labiile îmi erau umflate cât o minge de ping pong.

A trecut o lună de când am născut, dar nu mi-am revenit în totalitate. Totuși, dacă ar trebui să mai trec o dată prin asta pentru a-mi cunoaște fetița, aș trece fără ezitare”.