Fotografia care a EMOŢIONAT lumea acum 40 de ani. Vezi povestea incredibilă a „fetiţei Napalm”

Acum, după 40 de ani, fetiţa „Napalm”, aşa cum i s-a spus atunci lui Kim Phuc, după ce fotografia alb-negru, din 1972, care o înfăţişa pe ea în pielea goală şi pe alţi copii fugind după un atac cu bombă, a făcut înconjurul lumii, spune cutremurătoarea poveste ce s-a aflat în spatele emblematicei fotografii.

Era 8 iunie 1972, când Kim Phuc l-a auzit pe unul dintre soldaţii care păzeau templul unde se refugiase cu părinţii ei, alături de alte familii, strigând :”trebuie să plecăm de-aici! Vor bombarda locul ăsta, vom muri!”… După câteva secunde, Kim a văzut bombele cu gaz galben-purpuriu îndreptându-se către templul Cao Dai, în timp ce forţele vietnameze din nord şi din sud luptau să preia controlul asupra satului lor.

„Ba-boom! Ba-boom!”… cădeau bombele cu napalm, iar pământul se zguduia. Au urmat exploziile şi flăcările galben-portocalii s-au extins în toate direcţiile. Hainele lui Phuc au început să ardă. Pielea o ustura şi muşchii începuseră să o doară. A fugit ţipând şi a ajuns în drumul principal. Fratele ei fugea înainte. Ea ajunsese în pielea goală. Nu-i văzuse nici pe jurnaliştii străini care veniseră acolo, dar se îndrepta în direcţia lor, ţipând. Apoi nu-şi mai aminteşteşte nimic, pentru că îşi pierduse conoştinţa.

Imagine de Pulitzer

Alte articole

Latura întunecată a horoscopului: Ce defecte ascund bărbații în funcție de zodie și cât de greu este să trăiești cu ele

Boți, tiriboți și sprâncenoboți s-au activat pentru salvarea lui Bolojan. Armata digitală în favoarea premierului demis acționează ca la ordin, iar ținta a devenit Nicușor Dan

Kim avea 9 ani atunci. Fotoreporterul Nick Ut, care avea numai 21 de ani, a fotografiat-o în timp ce fugea disperată cu fratele ei şi cu alţi copii. El a dus-o pe Kim la un mic spital din apropiere, unde medicii i-au spus că sunt puţine şanse să o poată trata pe fetiţă. Când Nick le-a scos legitimaţia care arăta că este jurnalist american, lucrurile s-au schimbat.

Apoi, Nick s-a dus la centrul lui de presă din Saigonul susţinut atunci de americani şi a developat fotografia. Când a văut imaginile, i-au dat lacrimile.

„Am plâns când am văzut-o fugind. Mi-am spus că dacă nu o ajut, că dacă se întâmăplă ceva cu ea şi moare, am să mă sinucid şi eu„, a povestit pentru Daily mail fotoreporterul al cărui frate, care lucra tot pentru AP, a fost ucis în Delta Mekongului.

După ce a developat-o, i-a fost teamă că nu va reuşi s-o publice din cauza politicilor stricte ale agenţiei privind nuditatea. Dar Nick a avut noroc, pentru că editorul foto din Vietnam al agenţiei, veteranul Horst Faas, şi-a dat seama de cum a văzut-o de valoarea imaginii şi a încălcat regula fără nicio ezitare. Nick Ut avea să câştige apoi Premiul Pulitzer.

Între timp, Christopher Wain, corespondent al postului de televiziune British Independent, a luptat să o transfere pe fetiţa care suferise arsuri grave la un spital american din Saigon, Barsky, bine echipat. 

„Nu ştiam nici unde sunt şi nici ce se întâmplă cu mine. M-am trezit la spital, cu dureri cumplite şi cu o mulţime de asistente în jurul meu. M-am trezit cu o spaimă teribilă„, povesteşte acum Kim, care avea arsuri de gradul III pe 30% din corp. Faţa ei scăpase însă ca prim minune.

„În fiecare dimineaţă la ora 8:00, asistentele îmi taiau din pielea arsă. Plângeam, iar când nu mai suportam, plecam”, povesteşte Kim. După mai multe intervenţii chirurgicale şi grefe, fetiţa a părăsit spitalul, la 13 luni după bombardament. Între timp, primise şi fotografia de la Nick, care câştigase marele premiu pentru jurnalişti, dar nu îşi dădea seama de valoarea ei. Tot ce îşi dorea, era să se întoarcă acasă şi să fie din nou un simplu copil.

Celebra necunoscută

A reuşit mult timp asta. Fotografia în care ea apăruse era faimoasă, dar Kim era aproape o necunoscută, izolată în sătucul ei de la graniţa cu Cambodgia. Nick şi alţi colegi de-ai lui jurnalişti o mai vizitau din când în când, dar aceste vizite au încetat după ce forţele comuniste din Nord au preluat controlul asupra sudului Vietnamului, pe 30 aprilie 1975.

Kim a trecut peste toate şi era pe cale să ajungă medic, după ce a fost acceptată la o şcoală medicală. Regimul i-a tăiat însă toate visele, după ce şi-a dat seama că „fata Napalm” este un fel de propagandă. Devenea astfel pentru a doua oară victimă şi era urmărită de regim pas cu pas.

În 1982 a mers în Germania, pentru tratament medical, ajutată de un jurnalist străin. Mai târziu, premierul vietnamez, impresionat de povestea ei, a ajutat-o să meargă în Cuba pentru a studia. Acolo a întâlnit un vietnamez, Bui Huy Toan, cu care s-a căsătorit în 1992 şi şi-au petrecut luna de miere la Moscova. În zbor înapoi în Cuba, cei doi au fugit în timpul unei escale pentru alimentarea avionului, în Canada.

„Am un soţ şi o nouă viaţă şi vreau să fiu normală ca oricare alt om”, spune Kim, care trăieşte împreună cu soţul ei la Toronto.