Franţa, în al noulea weekend cu proteste ale Vestelor Galbene

Sâmbătă sunt aşteptate demonstraţii la Paris, guvernul temându-se de o repetare a violenţelor din weekendul trecut. Peste 5.000 de poliţişti vor fi mobilizaţi în capitală iar toţi ofiţerii locali au fost mobilizaţi.

De asemenea, ar putea avea loc proteste masive în Bourges, un oraş mic din centrul Franţei după ce mai multe grupuri au sugerat online că din cauza locaţiei se poate ajunge uşor şi ar avea o prezenţă scăzută a poliţiei.

În oraş, care are o populaţie de 66.000 de persoane, s-au închis muzee, s-au evacuat clădiri iar semnalizările electronice de la staţiile de autobuz au fost acoperite. Şeful poliţiei locale a interzis vineri orice demonstraţie în centrul istoric din Bourges, astfel protestatarii fiind nevoiţi să se resume la bulevardele de la marginea oraşului.

Vestele Galbene au continuat să blocheze intersecţiile din toată Franţa. Guvernul a anunţat că 60% dintre aparatele de radar dotate cu camere au fost atacate, unele fiind chiar distruse, de la începutul mişcării. Oficialii au informat că acele camere care au rămas au arătat mulţi şoferi depăşind viteza maximă, cel mai probabil pentru că au crezut că dispozitivele nu funcţionează.

Alte articole

Premierul Franței vrea eliminarea a două zile libere legale pentru a redresa economia: „Sunt pur și simplu prea multe zile libere în luna mai”. Măsurile propuse de Bayrou, asemănătoare cu cele din România

Încercarea moarte n-are. Un bărbat și-a lăsat soția într-o benzinărie și a condus 300 de kilometri fără ea. Susține că a uitat-o

Deşi protestele Vestelor Galbene – care îşi iau numele după vestele fosforescente purtate de protestatari, cele care sunt obligatorii pentru toţi şoferii – au început în noiembrie ca o revoltă împotriva creşterii preţului la carburanţi, politicienii locali susţin că furia cauzată de decizia din vara lui 2018 de a impune o viteză maximă de 80 km/h pe şoselele secundare a jucat un rol important în mobilizarea protestelor în provincie.

„Marea Dezbatere Naţională” anunţată de Macron în decembrie pentru a satisface nemulţumirile protestatarilor care s-au plâns că cetăţenii simpli nu sunt implicaţi în luarea deciziilor se va lansa marţi. Însă ar fi un exerciţiu fără precedent care s-a dovedit dificil de organizat.

Şeful comisiei naţionale pentru dezbateri a Franţei, Chantal Jouanno, s-a retras din această dezbatere în această săptămână după ce multă lume s-a revoltat privind salariul ei lunar de 14.666 de euro, guvernul fiind nevoit să reorganizeze întreg procesul.

Rămân întrebări privind dezbaterea, dacă ea va fi organizată în întâlniri la primării şi dacă guvernul va ţine cont de ce s-a discutat. Printre subiectele discutate vor fi taxele, reformarea instituţiilor de stat precum şi democraţia şi cetăţenia.

Citeşte şi „Vestele galbene” au distrus aproximativ 60 la sută din radarele rutiere în timpul protestelor de stradă

Între timp, guvernul s-a concentrat asupra măsurilor ca răspuns la violenţa de la protestele Vestelor Galbene, pentru a câştiga din nou susţinerea în special a votanţilor de centru-dreapta faţă de Macron.

Premierul Edouard Philippe a promis noi legi, inclusiv un centru de înregistrare pentru cei care creează haos, similar cu cel folosit pentru persoanele violente de la meciurile de fotbal, pentru a-i forţa să se prezinte la secţiile de poliţie în timpul demonstraţiilor.

Avocaţii pentru drepturile omului au afirmat că unele dintre propuneri ar putea încălca dreptul constituţional al francezilor de a protesta. Două sondaje recente au arătat că popularitatea lui Macron şi Philippe este în creştere din nou după o perioadă de declin, deşi rămâne sub nivelul de 30%. O contra-manifestaţie faţă de demonstraţia Vestelor Galbene a fost programată pentru 27 ianuarie la Paris.