Franţa şi Germania cer posibilitatea de a restabili controalele la frontierele naţionale

Scrisoarea este semnată de ministrul francez de Interne, Claude Gueant, şi de omologul său german, Hans-Peter Friedrich, care precizează că intenţionează să îşi explice poziţia în faţa omologilor europeni în cadrul unei reuniuni prevăzute la 26 aprilie, la Luxembourg.

Această luare de poziţie concretizează cererile şefului statului francez Nicolas Sarkozy, candidat la alegerile prezidenţiale de duminică, şi vrea să demonstreze că acestea sunt împărtăşite de Guvernul german, a explicat o sursă franceză.

„Aplicarea Schengen este din 1995, sunt 17 ani. Şaptesprezece ani şi nu funcţionează”, a afirmat în martie preşedintele-candidat.

„Avem nevoie de un mecanism de compensare pentru cazul în care un stat membru, în pofida ajutorului care i-a fost acordat, se dovedeşte incapabil să îşi asigure obligaţiile privind protecţia frontierelor externe ale UE”, subliniază scrisoarea franco-germană.

Alte articole

Franța și Germania avertizează că Europa trebuie să se pregătească de un război cu Rusia: „Trebuie să ne pregătim pentru un conflict în trei, patru ani” / „Doar presiunea poate opri Moscova”

65.000 de euro pentru medicii români și locuință gratuită. Cum pot avea parte de aceste beneficii

Cele două Guverne cer „posibilitatea, ca ultim resort, de a reintroduce controale la frontierele interne pentru o perioadă care să nu depăşească 30 de zile”, în cadrul acestui „nou mecanism” integrat sub forma unor „amendamente la codurile frontierelor Schengen”.

„După aceste 30 de zile, va reveni Comisiei Europene să recomande Consiliului (care reprezintă Guvernele celor 27 de state-n.r.) să continue sau să întrerupă controalele la frontierele interne”, precizează ei.

Dar „decizia propriu-zisă aparţine” Consiliului miniştrilor europeni, insistă ei.

Parisul şi Berlinul intenţionează astfel să redimensioneze rolul Comisiei care, susţin ei, „şi-a atribuit posibilitatea de a decide ea însăşi reintroducerea temporară a controalelor la frontiere în caz de ameninţare pentru securitatea şi ordinea publică”.

„Această prerogativă ţine de suveranitatea naţională (…) şi este un punct care nu e negociabil”, avertizează ei.

„Dacă am vrut Europa, a fost pentru ca Europa să ne protejeze. Dacă am vrut Schengen, a fost pentru ca frontierele Europei să fie apărate, nu pentru ca Europa să fie o strecurătoare”, a argumentat şeful statului francez.

Nicolas Sarkozy a mers însă mult mai departe, ameninţând că va suspenda participarea Franţei la acordurile Schengen dacă nu îi sunt satisfăcute cererile.

Comisia i-a amintit că acordul Schengen, intrat în vigoare în 1985, a fost mai întâi semnat sub forma unei convenţii pur interguvernamentale între ţările participante. Dar ulterior, în 1997, el a fost integrat în Tratatul Uniunii Europene. Prin urmare, eventuale modificări de fond ar necesita rediscutarea acestui tratat, o aprobare a tuturor statelor UE şi apoi ratificarea.