Fratele premierului luptă în instanță pentru achitarea unor indemnizații. Cu ce se ocupă Florian Bolojan

Viața privată a lui Ilie Bolojan a revenit în atenția presei în urmă cu câteva zile, când s-a aflat că premierul s-a căsătorit cu iubita lui, Ioana, care este asistent medical principal în cadrul serviciului de anatomie patologică de la Spitalul Județean de Urgență Oradea.

Bolojan nu a anunțat când a avut loc cununia, însă purtătorul de cuvânt al Guvernului, Ioana Dogioiu, referindu-se la recenta vizită în Austria, a spus că „soția domnului Ilie Bolojan și-a plătit din fonduri proprii toate costurile ocazionate de deplasarea la Viena, unde l-a însoțit pe premier”.

Citește și: Ce a mâncat Nicușor Dan în vizită la Paris. A fost servit de o fostă câștigătoare a concursului Chefi la cuțite FOTO

Fratele lui Ilie Bolojan, profesor la un liceu din Arad

Bolojan a mai fost însurat cu Florentina, care lucrează la Maternitatea din Oradea, cei doi având două fiice. Politicianul are și un frate mai mare, Florian. Acesta este profesor de matematică la „Colegiul Tehnic de Construcții și Protecția Mediului” din Arad. Numele lui Bolojan apare ca reclamant, alături de colegi de-ai săi din Sindicatul Democratic Învățământ Arad, într-un dosar în care au dat în judecată colegiul la care sunt profesori.

Alte articole

Ilie Bolojan a semnat noi numiri în Guvern. Autoritatea pentru Reformă Feroviară are un nou şef de la USR

Ilie Bolojan acuză erori umane grave în criza apei potabile din Prahova, însă o apără pe ministra Mediului, Diana Buzoianu: „Ai o răspundere directă, dar ai și o răspundere morală. Răspunderea morală este la ministru”

Dosarul a fost înregistrat pe 25 octombrie 2023 la Tribunalul Arad. Reclamanții au solicitat obligarea Colegiului tehnic să recalculeze indemnizațiile de concediu de odihnă cuvenite acestora pentru perioada decembrie 2018-iunie 2023, prin includerea în calculul cuantumului acestora și a indemnizației de hrană, obligarea la plata diferențelor dintre indemnizațiile de concediu de odihnă cuvenite pentru perioada decembrie 2018-iunie 2023, corect calculate, și cele efectiv plătite pentru aceeași perioadă, corespunzător perioadei lucrate pentru fiecare reclamant, sume actualizate cu coeficientul de inflație până la data plății efective, precum și la plata dobânzii legale penalizatoare aferentă acestor drepturi, de la data scadentă până la data plății efective, potrivit Fanatik.

Reclamanţii au arătat că sunt angajați ai unității de învățământ şi au fost prejudiciați prin calculul eronat al indemnizațiilor de concediu de odihnă cuvenite în perioada decembrie 2018-iunie 2023 întrucât în calculul indemnizației de concediu de odihnă nu s-a inclus cuantumul indemnizației de hrană de care au beneficiat începând cu luna decembrie 2018, potrivit legii privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare. Reclamanţii au evidenţiat articolul care spune: „începând cu 1 decembrie 2018, ordonatorii de credite acordă obligatoriu, lunar, indemnizații de hrană reprezentând a 12-a parte din două salarii de bază minime brute pe țară garantate în plată, cu excepția personalului Ministerului Apărării Naționale, Ministerului Afacerilor Interne”. Astfel, ei au susținut că din prevederi rezultă: indemnizația de hrană se acordă obligatoriu, lunar; suma indemnizațiilor de hrană dintr-un an este de două salarii de bază minime brute pe țară garantate în plată; indemnizația de hrană dintr-o lună este a 12-a parte din cele două salarii de bază minime brute pe țară garantate în plată.

Florian Bolojan și colegii săi au mai arătat că prin ordinul Ministerului Educaţiei au fost aprobate Normele metodologice privind efectuarea concediului de odihnă al personalului didactic de predare, de conducere, de îndrumare şi control şi al personalului de cercetare din învăţământul de stat. În conformitate cu art.8 din acest ordin: ,, (1) Pe durata concediului de odihnă cadrele didactice au dreptul la o indemnizaţie calculată în raport cu numărul zilelor de concediu corespunzătoare fiecărei luni calendaristice în care acestea se efectuează. În cazul în care concediul de odihnă se efectuează în cursul a două luni consecutive, media veniturilor se calculează distinct pentru fiecare lună în parte. Indemnizaţia de concediu de odihnă nu poate fi mai mică decât salariul de bază, sumele compensatorii, indemnizaţiile, sporurile şi majorările cu caracter permanent – inclusiv cele care nu sunt incluse în salariul de bază – pentru perioada respectivă. Aceasta reprezintă media zilnică a drepturilor salariale mai sus menţionate, corespunzătoare fiecărei luni calendaristice în care se efectuează concediul de odihnă, multiplicată cu numărul zilelor de concediu.’’

Cererea formulată de Florian Bolojan, respinsă

Indemnizațiile de hrană prevăzute la alin. (1) se acordă proporțional cu timpul efectiv lucrat în luna anterioară, cu încadrarea în prevederile art. 25 alin. (1).” Din prevederile legale rezultă că intenția legiuitorului a fost de a se acorda dreptul la indemnizația de hrană lunar, dar exclusiv pentru timpul efectiv lucrat, astfel că pentru orice alt interval de timp nu se acordă indemnizația de hrană. Perioadele de repaus zilnic și săptămânal, zilele libere, zilele de concediu de odihnă și zilele în care angajatul a beneficiat de orice alt tip de concediu sunt zile în care acesta nu a lucrat și, prin urmare, nu poate beneficia de indemnizația de hrană. Condiţia pe care trebuie să o îndeplinească indemnizaţia de hrană pentru a fi luată în considerare la stabilirea indemnizaţiei de concediu este aceea de a avea caracter permanent.

Tribunalul Arad a arătat că indemnizaţia de hrană este acordată numai în acele ocazii în care salariatul este prezent efectiv la locul de muncă în vederea îndeplinirii obligaţiilor de serviciu. S-a mai mai reţine că inconvenientele legate de reglementarea legislativă a acestui tip de indemnizaţie au fost înlăturate în privinţa reclamanţilor prin Contractul colectiv de muncă unic nr. 1.199 din 5 iulie 2023 la nivel de sector de negociere colectivă învățământ preuniversitar, publicat în Monitorul Oficial, (Partea a V-a) nr. 1 din 26 iulie 2023. Potrivit art.28 alin 7 din Contract ,,Indemnizația de concediu de odihnă nu poate fi mai mică decât salariul de bază, majorările/creșterile salariului de bază, indemnizațiile și sporurile cu caracter permanent – inclusiv indemnizația de hrană, indemnizația pentru titlul științific de doctor, indemnizația pentru zone izolate, sporul de suprasolicitare neuropsihică – pentru perioada respectivă.

Aceasta reprezintă media zilnică a drepturilor salariale menționate, corespunzătoare fiecărei luni calendaristice în care se efectuează concediul de odihnă, multiplicată cu numărul zilelor de concediu și se acordă angajatului cu cel puțin 5 zile înainte de plecarea în concediul de odihnă, la solicitarea scrisă a acestuia.’’ Aşadar, începând din luna iulie 2023, la calculul indemnizaţiei de concediu de odihnă a reclamanţilor este luat în considerare şi cuantumul indemnizaţiei de hrană din perioada anterioară. Această prevedere contractuală produce efecte pentru viitor şi chiar dacă are putere de lege între părţile contractante, nu este de natură a modifica şi completa un act normativ şi nici de impune interpretarea lui de o anume manieră pentru trecut. În considerarea celor ce preced, acţiunea formulată de reclamanţi va fi respinsă ca neîntemeiată.

Decizia a fost luată de Tribunalul Arad la data de 5 martie 2024. Florian Bolojan și colegii săi au formulat apel, iar dosarul a ajuns la Curtea de Apel Timișoara. Noua instanță a menționat că salariatul are, pe lângă drepturile prevăzute de lege şi de contractul individual de muncă, şi drepturi stabilite prin contractul colectiv de muncă unic la nivel sector activitate învăţământ, iar angajatorul are obligaţia corelativă acestor drepturi. Partenerii de dialog social au înţeles să stabilească ca drept al angajatului valorificarea indemnizaţiilor cu caracter permanent de care acesta beneficiază la momentul stabilirii cuantumului indemnizaţiei de concediu de odihnă.

Contractul colectiv de muncă încheiat în anul 2023 prevede în mod expres că printre aceste indemnizaţii cu caracter permanent se numără si indemnizaţia de hrană, ce se impune a fi luată în calculul indemnizaţiei de concediu de odihnă. În baza dispoziţiilor art.40 alin.2 lit. c din Codul muncii coroborate cu dispoziţiile art.41 alin.5 din Constituţie, angajatorul are obligaţia de a acorda salariaţilor toate drepturile ce decurg din lege. Potrivit art.38 din Codul muncii, salariaţii nu pot renunţa la drepturile ce le sunt recunoscute prin lege. La termenul de judecată din 30.07.2024, având în vedere lipsa părţilor, legal citate, precum şi faptul că niciuna dintre ele nu a cerut judecata în lipsă, cauza a fost suspendată în baza art. 411 alin. 1 pct. 2 din Codul de procedură civilă. De la această dată, cauza a stat în nelucrare, niciuna dintre părţi nesolicitând repunerea sa pe rol sau efectuarea vreunui act de procedură în cauză.

Instanţa a dispus repunerea cauzei pe rol în vederea perimării. Legal citate, părţile nu şi-au exprimat punctul de vedere cu privire la excepţia perimării cererii de apel. S-a specificat că orice cerere de chemare în judecată, contestaţie, apel, recurs, revizuire şi orice altă cerere de reformare sau de retractare se perimă de drept, chiar împotriva incapabililor, dacă a rămas în nelucrare din motive imputabile părţii, timp de 6 luni. Având în vedere că de la data de 30.07.2024, când cauza a rămas în nelucrare, au trecut mai mult de 6 luni, fără ca vreuna din părţi să ceară efectuarea unui act de procedură în cauză, precum şi faptul că nu a intervenit o cauză de întrerupere sau suspendare a termenului de perimare, instanţa a apreciat că sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 416 din Codul de procedură civilă, astfel că va admite excepția perimării şi, pe cale de consecință, va constata perimat apelul. Această decizie a fost luată pe 14 februarie 2025.

Citește și: Ilie Bolojan a semnat noi numiri în Guvern. Autoritatea pentru Reformă Feroviară are un nou şef de la USR