Fraude cu sute de „păcănele”. Un maghiar şi patru români s-au îmbogăţit prin măsluirea aparatelor de jocuri de noroc. Paguba e URIAŞĂ

Un cetăţean maghiar şi patru români au fost trimişi în judecată, joi, de procurorii Parchetului General, fiind acuzaţi că modificat softurile a sute de aparate de "păcănele". Astfel, profiturile obţinute nu au fost declarate la Fisc. Nu mai puţin de 283 de aparate de jocuri de noroc au fost identificate şi indisponibilizate în toată ţara deoarece a fost folosite la săvârşirea infracţiunilor.

RomaniaTV.net
18 iun. 2020, 10:23
Fraude cu sute de „păcănele”. Un maghiar şi patru români s-au îmbogăţit prin măsluirea aparatelor de jocuri de noroc. Paguba e URIAŞĂ

Cei cinci inculpaţiau fost trimişi în judecată în stare de libertate pentru evaziune fiscală în formă continuată şi complicitate la această infracţiune. Doar unul dintre ei a recunoscut faptele şi urmează să fie judecat după procedura simplificată.

„Inculpatul cetăţean ungar, în calitate de asociat şi administrator a trei societăţi comerciale din Târgu Mureş şi a uneia din judeţul Satu Mare, având ca obiect de activitate organizarea de jocuri de noroc, a derulat operaţiuni ce au dus la fraudarea obligaţiilor fiscale prin modificarea mecanică sau electronică a indexului/contorului aparatelor electronice de jocuri de noroc”, se arată într-un comunicat al Parchetului General.

Prin intermediul respectivelor firme erau exploatate la nivel naţional, în peste 200 de locaţii situate în judeţele Bacău, Bihor, Braşov, Călăraşi, Cluj, Covasna, Dâmboviţa, Harghita, Hunedoara, Maramureş, Mureş, Sălaj, Satu Mare, Sibiu, Timiş, Vâlcea, 283 de aparate electronice de jocuri de noroc.

Evazioniştii se înţelegeau cu proprietarii localurilor

„Societăţile comerciale închiriau spaţii comerciale situate atât în mediul urban, cât şi rural (de regulă în incinta unor localuri de alimentaţie publică), în care erau puse în exploatare aparate de joc, urmare a încheierii unor contracte cu proprietarii localurilor respective (chiria lunară fiind de aproximativ 1.200 lei/ aparat). Pe lângă contract, între cele două părţi se încheia şi o înţelegere neoficială prin care se stabileau cotele părţi din încasările rezultate pe parcursul unei luni, de regulă 60% din câştiguri pentru societăţile controlate şi 40% pentru proprietarul firmei care a pus la dispoziţie spaţiul necesar”, susţin procurorii.

Anchetatorii îl acuză pe cei cinci că au făcut intervenţii directe neautorizate asupra mecanismelor sau sistemelor de contorizare ale aparatelor de joc pentru a diminua sumele declarate, înregistrate şi impozitate ca venituri şi colectarea fondurilor nesupuse fiscalizării.

Softul „păcănelelor” era modificat

„Principalele modalităţi concrete utilizate (…) de persoanele susmenţionate constau în modificarea parametrilor tehnici ai aparatelor prin resoftarea memoriilor amplasate pe plăcile de bază ale terminalelor de jocuri de noroc, modificarea contorului mecanic de ieşire (metodă ce nu necesită intervenţia fizică în aparat, precum şi scăderea ratei în care se generează posibilitatea de câştig prin instalarea unor dispozitive artizanale numite,, frâne”, care încetinesc acumularea procentajului la care este generată posibilitatea de câştiguri mari (jackpot mare)”, precizează procurorii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Modul de operare presupunea raportarea zilnică a datelor reale înregistrate de indexurile aparatelor, iar ulterior, în funcţie de cuantum, stabilirea sumelor nesupuse fiscalizării (fiind întocmite documente justificative pe circa 30% din sumele obţinute în urma exploatării terminalelor de joc), concomitent cu întocmirea registrului de casă astfel încât soldul de casă să corespundă cu numerarul efectiv rămas în casierie.

Un nou scandal între Guvern şi primarul Capitalei pe redeschiderea teatrelor. Firea: La păcănele virusul e mai cu.. talent

„De menţionat faptul că, pentru a justifica sumele de bani care sunt retrase din aparatele de jocuri, bani care erau însuşiţi fără să fie fiscalizaţi, la sfârşit de lună se întocmea câte o dispoziţie de plată către un jucător care ar fi câştigat respectiva sumă sau o dispoziţie de plată globală”, se mai arată în document.

Prejudiciul total adus bugetului de stat de către inculpaţi, urmare a activităţii lor, este în sumă totală de 390.836 lei prin neînregistrarea, în evidenţa contabilă şi în declaraţiile fiscale depuse, în perioada 2015 – 2016, a unui profit în sumă de 1.574.869 lei.

Gabriela Firea, un nou atac la Guvern: O putere sensibilă la cazinouri, piscine şi pacanele. Insensibilă la cultură şi religie