Frunda: APCE cere Rusiei să reia negocierile cu România pentru Tezaur

„Potrivit prevederilor rezoluţiei, autorităţile ruse sunt chemate să-şi îndeplinească angajamentele asumate prin Opinia nr. 193/1996 privind cererea de aderare a Federaţiei Ruse la Consiliul Europei, inclusiv în ceea ce priveşte continuarea negocierilor bilaterale cu unele state membre ale Consiliului Europei, în vederea returnării proprietăţilor şi bunurilor culturale (printre care şi problema nereturnării Tezaurului României, transferat spre păstrare pe durata Primului Război Mondial), precum şi retragerea fără întârziere a forţelor militare ruse şi a echipamentului acestora de pe teritoriul Republicii Moldova”, precizează Frunda într-un comunicat remis miercuri agenţiei Mediafax.

Frunda a fost, alături de elveţianul Andreas Gross, coraportor privind îndeplinirea de către Rusia a obligaţiilor şi angajamentelor asumate faţă de Consiliul Europei.

De asemenea, rezoluţia APCE adoptată cu 161 de voturi favorabile, 41 împotrivă şi 7 abţineri propune continuarea procesului de monitorizare a Federaţiei Ruse până când vor exista „dovezi tangibile ale progreselor substanţiale înregistrate de autorităţile ruse, în deplină concordanţă cu angajamentele asumate de Federaţia Rusă prin Opinia nr. 193/1996 privind cererea Rusiei de aderare la Consiliului Europei, precum şi prin rezoluţiile, recomandările şi rapoartele relevante adoptate de-a lungul timpului pe acest subiect”, menţionează Frunda.

Coraportorul român precizează că în baza raportului său a fost redactat, pe lângă rezoluţia APCE menţionată, şi un proiect de recomandare, care nu a întrunit majoritatea de două treimi necesară adoptării.

„Neadoptarea recomandării nu poate fi considerată o victorie a Federaţiei Ruse asupra Consiliului Europei. Ar fi o interpretare greşită. Acest vot demonstrează faptul că membrii Adunării doresc să aibă ultimul cuvânt în derularea procesului de monitorizare”, a declarat senatorul Frunda.

El a trecut în revistă progresele pe care Federaţia Rusă le-a înregistrat în cei şapte ani de monitorizare, precum ratificarea Cartei Sociale Europene, moratoriul privind aplicarea pedepsei capitale, amendarea legii privind funcţionarea partidelor politice (reducerea numărului minim de membri pentru înregistrarea unui partid politic de la 40.000 la 500, diminuarea numărului de semnături pentru înregistrarea unui candidat la alegerile prezidenţiale de la 2 milioane la 100.000), reintroducerea alegerii directe a guvernatorilor, precum şi reducerea pragului electoral pentru viitorul scrutin de la 7% la 5%.

Andreas Gross a subliniat că pentru autorităţile de la Moscova, şi în mod special pentru cetăţenii Federaţiei Ruse, această rezoluţie reprezintă o oportunitate pentru continuarea reformelor în vederea afirmării unei democraţii pluraliste, a întăririi statului de drept şi a punerii în practică a altor angajamente relevante.

De asemenea, rezoluţia APCE face apel la autorităţile ruse să adopte un Cod electoral unitar, ale cărui prevederi să remedieze deficienţele constatate pe parcursul alegerilor din 2011 şi 2012, să ratifice fără întârziere Protocolul nr. 6 la Convenţia Europeană a Drepturilor Omului privind abolirea pedepsei cu moartea.

„Federaţia Rusă a urmărit încheierea procesului de monitorizare şi iniţierea dialogului de postmonitorizare, dar, din păcate, acest obiectiv nu a putut fi atins, întrucât nu sunt îndeplinite standarde democratice minime, lucru demonstrat recent prin adoptarea, în iunie şi iulie 2012, a patru acte normative care au produs îngrijorare la nivel internaţional (incriminarea calomniei; catalogarea organizaţiilor neguvernamentale nerezidente drept agenţi străini; amenzi excesive celor implicaţi în orice formă de protest; blocarea website-urilor celor potrivnici autorităţilor)”, a mai declarat coraportorul român.

APCE a adoptat, marţi, o rezoluţie privind îndeplinirea de către Rusia a obligaţiilor şi angajamentelor faţă de Consiliul Europei, în textul acesteia făcându-se apel la Moscova să continue negocierile bilaterale pentru returnarea bunurilor culturale confiscate de la ţări europene, inclusiv România.

Plenul Adunării a adoptat două dintre amendamentele propuse de către senatorul Viorel Badea la proiectul de rezoluţie al raportului.

Potrivit propunerilor înaintate de senatorul român, rezoluţia însuşită de membrii Adunării face apel la continuarea negocierilor bilaterale, în vederea identificării unei soluţii viabile menite să ducă la returnarea, prin negociere directă, a bunurilor culturale şi a altor proprietăţi către ţările vizate, inclusiv a Tezaurului României, temporar transferat la Moscova, în timpul Primului Război Mondial, potrivit unui comunicat transmis MEDIAFAX de senatorul Badea, membru al delegaţiei României la APCE.

„Rezultatul votului este o victorie pentru delegaţia României, în condiţiile în care plenul Adunării Parlamentare a Consiliului Europei a evidenţiat, pentru prima oară, în mod explicit, necesitatea ca Federaţia Rusă să soluţioneze cu celeritate toate aspectele referitoare la returnarea bunurilor, proprietăţilor şi valorilor culturale confiscate în mod abuziv de la statele membre, urmând ca, în conformitate cu cel de-al doilea amendament depus, în cazul în care nu îşi îndeplineşte pe deplin aceste obligaţii, Federaţia Rusă să rămână în continuare sub monitorizarea Consiliului Europei”, a argumentat Badea.

Senatorul român a mai spus că efectele concrete ale acestei rezoluţii constau în „ţinerea subiectului returnării Tezaurului pe agenda politică bilaterală şi pe agenda politică a Consiliului Europei”.

Parlamentarul român propusese, împreună cu alţi doi delegaţi ai României la APCE – Cezar Preda şi Tudor Panţîru – şi un amendament care făcea referire explicită că „restituirea ar trebui să înceapă cu cantitatea de aur a BNR care consistă în 93,4 tone în monede şi lingouri pentru care România a transmis şi în 2004 către Federaţia Rusă, pentru documentare, inventarii şi documente în acest sens”.

Acest amendament nu a fost însă adoptat, „deoarece avea un grad ridicat de individualitate”, după cum a explicat Badea.